Epilepsie

Epilepsia este o afectiune cronica caracterizata prin atacuri repetitive. Criza epileptica este reprezentata de un episod de manifestari motorii sau senzoriale anormale, involuntare sau de o modificare a comportamentului psihomotor. Acest tip de criza poate fi primar (fara o cauza cunoscuta) sau secundar (tratamente electroconvulsiviante, sincopa, ingestie sau sevraj de medicamente toxice, infectii acute sau traumatisme cerebrale, febra).
Epilepsia, boala cu o mare variabilitate clinica, are determinism genetic, dar este influentata si de factori exogeni care pot actiona inca din perioada de fat si apoi pe parcusul existentei individului. Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului, a deschiderii crizei (mai ales de catre anutraj), a examenului clinic, a traseului electroencefalografic in criza si intercritic, iar uneori prin tomografie computerizata sau rezonanta magentica nucleara, pentru cauzele secundare.
La trezire, pacientul nu-si aminteste nimic. Convulsiile pot debuta la orice varsta. Studiile populationale efectuate in tarile dezvoltate, au aratat ca 2-4% dintre locuitori prezinta crize recurente intr-un moment al vietii. in tarile lumii a III-a si in zonele urbane, incidenta este dubla. Crizele epileptice pot dura de la cateva secunde la cateva minute, iar modul lor de prezentare orienteaza spre focarul anatomic de origine. Poate fi criza paroxistica majora, care se prezinta ca aura, atacul propriu-zis si perioada post-criza. Fenomenul de aura care precede suspendarea constiintei, constituie un simptom - semnal ce avertizeaza bolnavul de iminenta implacabila a paroxismului (crizei), dar care, avand o toleranta redusa, nu il lasa sa-si aleaga locul caderii. Aura poate fi motorie (convulsii localizate intr-un segment al corpului care se va generaliza), vegetativa (contractie laringiana, spasm gastric, salivatie, masticatie, valuri de caldura, frig, durere, orgasm), senzoriala - auditiva (zgomote, voci, sunete), senzoriala - vizuala (pete luminoase, stelute, imagini caleidoscopice, flacari, explozii, oameni sau animale fantastice, viziuni grotesti), senzoriala - olfactiv - gustativa (cu impresii dezagreabile), sau fenomene de tip "deja vazut" sau "niciodata nevazut", psihice (fenomene obsedant - delirante) de tipul "isi aud propriile ganduri".
Paroxismul major (gradual sau fulgerator) se insoteste obligatoriu de cadere si convulsii. Faza convulsiva dureaza aproximativ 60 de secunde, timp in care bolnavul este in apnee (se opreste respiratia). Urmeaza faza stertoroasa (respiratie ampla, zgomotoasa cu hipersalivatie), care poate dura cateva minute si in timpul careia bolnavul pierde urina, uneori si materiile fecale. in continuare bolnavul se trezeste dupa o perioada de somn fiziologic. La trezire pacientul nu isi aminteste nimic (amnezie lacunara) sau prezinta o stare confuza. in perioada post-criza pot aparea: cefaleea, somnolenta sau sa persiste anomaliile neurologice aparute anterior, mai ales cele din aura, cu dutrata variabila de la minute pana la zile.
STAREA DE RaU COMITIAL - URGENTa MEDICALa
Aceasta stare reprezinta o succesiune a paroxismelor astfel incat pacientul ajunge la o stare alarmanta de inconstienta prelungita, cu tulburari severe la nivel diencefalic. Starea de rau comitial este urgenta medicala, moartea putand aparea prin edem sau hemoragie cerebrala, insuficienta cardiaca sau edem pulmonar acut.
Criza paroxica minora se poate manifesta cu absenta, echivalenta sau starea crepusculara. Absentele reprezinta suprimarea brusca a constiintei de scurta dursta (1-15 secunde), fara cadere sau convulsii. Bolnavul devine palid, cu privire fixa, inexpresiva, respiratia se opreste, buzele se cianozeaza, gura se umple cu saliva si uneori poate sa piarda si urina. Echivalentele constau in efectuarea inconstienta, automata a unor acte sau actiuni mai mult sau mai putin complexe, urmate de amnezie (aici se poate include somnambulismul sau enurezisul nocturn al copiilor - pierderea de urina in timpul somnului). Aceste manifestari se dignosticheaza ca epilepsie, numai daca asociaza modificari ale encefalogramei. Starile crepusculare apar dupa un paroxism epileptic. Clinic predomina starea confuza, onirica (asemanatoare visului), agitatia, tematica deliranta mistica sau de prejudiciu in cadrul careia, plecand de la o motivare cu un continut real sau total nejustificat, pot aparea reactii de periculozitate extrema (acte de violenta, o cruzime excesiva, crime cu lovituri multimple, cu ritualuri mistice, exterminare in masa, incendieri, automutilari, sinucideri).
De evidentiat ca printre epileptici sunt si persoane care au tulburari permanente de comportament.
intre paroxisme, tulburarile psihice comporta o mare variabilitate. Astfel, pot exista persoane la care nu se constata abateri de la normalitate in ceea ce priveste activitatea, cunoasterea si comportamentul, persoanele respective putand sa prezinte o activitate creatoare remarcabila. in cadrul modificarilor psihice de limita apare tendinta de detaliere si perseverenta ideatorie, oscilatii afective, suspiciozitate si eventual exaltare religioasa. Printre epileptici sunt si persoane care au tulburari permanente de comportament cu pastrarea discernamantului in interrelatiile sociale, cu capacitatea franarii reactiilor instinctuale, dar si cu o categorie aparte, cea a celor cu tulburari grave, manifeste ale discernamantului asupra propriei persoane, dar si la nivel social. Acestia din urma necesita o supraveghere permanenta si instituirea imediata a tratamentului, de multe ori cu efecte benefice.

Cea mai severa dintre evolutiile posibile ale epilepsiei este dementa epileptica, mai frecventa printre copii, cu evolutie progresiva a functiilor de cunoastere si afectiva. Ceea ce nu trebuie a fi uitat in prezenta unui epileptic, este ca, atunci cand boala este incomplet controlata terapeutic si asociaza si alte semne neurologice, apar probleme emotionale, de mare ajutor este siguranta oferita de cei din jur si atitudinea sociala optimista. De altfel, in conditiile controlului adecvat terapeutic, in absenta leziunilor neurologice, scorurile la testele de inteligenta sunt la limita normalului, iar performantele de orice nivel profesional, artistic sau al afacerilor, pot fi la multi dintre acestia deosebite.

TRATAMENTUL REFLEXOTERAPEUTIC
Masajul in zona reflexa a capului, aplicat in faza incipienta a bolii, va stopa infectiile, va regenera tumorile prin detoxifierea organismului si va dezintoxica creierul prin imbunatatirea circulatiei sanguine zonale. Orice lovitura la cap, in special la copii, trebuie supravegheta si tratata la timp, pentru a nu provoca (uneori dupa ani de zile) afectiuni ireversibile. Surmenajul, alcoolul, infectiile suprapuse peste un creier afectat, vor favoriza instalarea unor boli greu sau imposibil de tratat.
Schema unui masaj in cazul epilepsiei:
- zone reflexe cap: toate punctele timp de 5-10 minute pe fiecare picior;
- zonele traseului rinichi, uretre, vezica urinara: punctele 24, 25, 26 timp de 5 minute;
- zonele limfatice corp superior: punctul 39 timp de 5 minute;
- zonele reflexe ale organelor vitale: punctele 36, 41, 49 timp de 3 minute.
Masajele vor fi executate zilnic timp de 10-14 zile, apoi se va continua cu cate 3 sedinte saptamanal, timp de un an.

Tratamente naturiste

1. Dieta timp de 5 zile cu sucuri si zarzavaturi. O clisma dimineata cu infuzie de musetel, timp de 5 zile. Se reia cura cu sucuri, timp de 2 luni, impreuna cu un complex de vitamine si timp de 5-7 zile un regim crudivor, depurativ cu grau incoltit. Se bea suc de orz verde, 3x50 ml pe zi.
2. Cura cu suc de lamaie timp de 20 de zile tinuta astfel: in prima zi sucul de la o lamaie, a doua zi de la 2 lamai, doza crescand cu cate o lamaie pe zi, pana se ajunge la 10 lamai, apoi se scade treptat zilnic cate o lamaie. Se face o pauza de 10 zile, dupa care se repeta cura. Dupa o pauza de 25 de zile se reia cura.
3. Se beau ceaiuri din urmatoarele plante:
- Rp. 1: 30 gr coada calului, 30 gr urzica, 30 gr dragaica, 30 gr cretisoara. Se face o infuzie si se beau 3-4 cani pe zi.
- Rp. 2: infuzie din cimbrisor de camp, 2 cani pe zi timp de un an.
- Rp. 3: 30 gr valeriana, 20 gr rozmarin, 30 gr tei, 20 gr veronica, 20 gr ciubotica cucului. Se beau 3 cani pe zi, alternativ cu celelalte doua retete.
4. Baie vitala de 2 ori pe zi timp de 25 minute.
5. Baie de trunchi de 2 ori pe zi timp de 25 minute.
6. Cataplasma lombo-abdominala cu lut, de 3 ori pe zi.
7. Baie alternativa de picioare.
8. Dus rece general de 3 ori pe saptamana.
9. Dus scotian alternant de 2 ori pe zi.
10. Baie de soare, cura de aer cu gimnastica respiratorie si fizica.
11. Supraveghere medicala.

ALTE REMEDII NATURISTE:

- Se ia o crenguta de salcie si una de plopsor, se ard, iar scrumul se amesteca cu lapte proaspat (1 lingura de scrum la 1 pahar cu lapte). Se beau 3 linguri de 3 ori pe zi, timp de 14 zile, apoi se face pauza de 14 zile, reluindu-se la nevoie.
- Bai generale cu infuzie de rostopasca.
- Regim alimentar vegetarian, iar dupa 15 zile se tine post negru, nu se mananca timp de 3 zile nimic.
- Macerat de vasc, 2-3 cani pe zi.
- Procedurile cu apa rece sunt foarte eficiente in asociere cu reflexoterapia si regimurile indicate. Mersul descult prin iarba cu roua, spalarea generala a corpului cu apa rece si otet timp de o luna, mersul prin apa rece pana la genunchi, timp de 3-5 minute de 4-5 ori pe zi, timp de o luna.
- Se exclud condimentele si alcoolul.
- Bolnavii nu au voie sa lucreze la inaltimi sau sa conduca vehicole.
- Este obligatorie luarea lor in evidenta serviciilor medicale de specialitate (psihiatrie).

Dr. Doina Teodora, medic specialist pe Medicina Fizica, Recuperare si Balneologie in Craiova si totodata medic cu specializari in Medicina Alternativa (remedii pe baza de produse naturiste, biorezonanta, psihologie si psihoterapie) va ofera o schema detaliata de tratament natural pentru Epilepsie.