|
Cum se
pregateste hrana pentru bolnavii de gastrita sau ulcer
Ceaiurile:
Ceaiul de musetel sau de tei se prepara inainte de servire, aruncind
florile uscate in apa clocotita. Se fierbe numai 5 minute. Ceaiul de
maces, care contine o mare cantitate de vitamina C, se pregateste dupa
anumite reguli, tocmai pentru a se pastra cit mai multa vitamina si
dupa fierbere. Aceasta se realizeaza numai daca macesul se fierbe timp
limitat (10 minute), in apa care clocoteste intr-un vas smaltuit cu
capac si daca se lasa apoi citeva ore sa stea (macereze) in acelasi
vas. Ceaiul de macese este indicat in locul apei de baut in tot timpul
zilei, deoarece, pe linga importanta lui valoare nutritiva, are un gust
placut.
Sucurile de legume si fructe crude
Sucurile se vor pregati numai inainte de a fi servite.
Se pot prepara din morcovi, sfecla, cartofi, rosii bine pirguite, salata
verde, pere si mere dulci, fragi si struguri.
Fructele se spala asezate in sita sub curent de apa rece, iar radacinoasele
se spala cu peria. Se curata apoi indepartind partile stricate. Dupa
aceea se rad pe razatoare fara a le indeparta coaja cu cutitul si se
storc prin tifon.
- Rosiile se taie bucati si se storc prin tifon.
- Merele si perele se rad pe o razatoare de sticla.
- Salata verde se spala bine frunza cu frunza sub curent de apa, se
marunteste cu cutitul si apoi se stoarce prin tifon.
- Zeama de legume este mai gustoasa daca i se adauga putin suc de mere.
Pentru a imbunatati gustul se pot combina sucurile intre ele. Sucurile
de legume nu se beau ca apa in pahar, ci cu lingurita sau se adauga
cantitatea respectiva in supa, la masa. Din 400 g morcovi cruzi se obtin
100 ml de suc, iar din 200 g rosii - 100 ml de suc.
- Chiselurile sint o bautura hranitoare si usor digerabila. Amidonul
sta la baza compozitiei oricarui chisel, el dind consistenta semilichida
a acestuia.
Supele
Pentru bolnavii de gastrita cu hiperaciditate sau ulcer, supele se prepara
fie din lapte, fie din fainuri de cereale, fie din fainoase fierte in
apa sau in zeama de legme. Legumele se pot fierbe in apa si apoi strecura,
obtinindu-se supa clara de legume sau se pot fierbe si da apoi prin
sita pentru a obtine supa-crema de legume.
Supele limpezi de legume se ingroasa cu fainoase. Devin mai hranitoare
si li se imbunatateste gustul daca li se adauga (se dreg cu smintina)
lapte sau galbenus de ou, iar la servire cite o lingurita de unt. Supele
din fainoase, precum si cele din legume facute cu mucilagiu din fainoase,
sint foarte indicate, deoarece ele antreneaza secretia gastrica exagerata
sau o neutralizeaza, avind efectul unui adevarat pansament gastric.
In maladie ulceroasa este indicat sa nu se consume mai multe de 1/2
portie de supa la o masa.
Carnea gatita
Pentru bolnavul de ulcer, carnea trebuie fiarta si apoi tocata, deoarece
sub forma aceasta ea este cel mai usor de mistuit. Carnea se curata
de oase, zgirciuri si pielite si se pune apoi la fiert in apa rece fara
sare. Prin fierbere in apa rece carnea cedeaza apei o buna parte din
substantele excitante pentru secretia gastrica, asa-zisa tarie a carnii.
Cu cit bucatile de carne sint mai mici si fierberea este facuta in clocot
continuu si prelungit, se extrage o cantitate mai mare de substante
extractive si saruri minerale din carne. Prin fierbere, fibrele carnii
se inmoaie si devin mai fragede. Pentru a scuti stomacul bolnav de o
munca suplimentara este si mai bine daca, dupa ce a fost fiarta, carnea
se trece de 2-3 ori prin masina de tocat.
In maladia ulceroasa, metoda cea mai indicata de pregatire a carnii
este fierberea la aburi
.
Carnea cruda tocata si modelata ca perisoare se asaza in strecuratoare,
se acopera cu capac si se fierbe o jumatate de ora. Prin fierberea prelungita
la aburi, carnea se fragezeste, pierzind totodata o cantitate si mai
importanta de substante extractive, care dauneaza stomacului prin excitarea
secretiei. Pentru alimentatia bolnavului de ulcer, carnea tocata sau
maruntita din care se fac sufleuri sau budinci trebuie sa fie intii
fiarta si apoi tocata.
Pastele fainoase
Pastele fainoase, pentru a fi usor de mistuit, se fierb intr-o cantitate
mare de apa si se limpezesc cu apa calda.
Inainte de servire, cit sint inca fierbinti, se amesteca cu unt proaspat
sau cu putin untdelemn. Grisul pentru casa (garnitura linga carne) sau
pentru diversele budinci servite ca felul doi se fierbe in supa limpede
de zarzavat. La fel se procedeaza cu orezul pentru pilaf sau budinca.
In felul acesta fainoasele devin mai gustoase si mai hranitoare, datorita
adaosului de saruri minerale si vitamine din zeama de legume. Orezul
si fainoasele nu se prajesc in grasime.
Mincarurile de legume permise se prepara de preferinta ca sufleuri,
budinci sau mincaruri cu sosuri dietetice.
Sosuri dietetice pentru gastrita si ulcer:
Sosurile permise in ulcer trebuie sa fie preparate dietetic, adica sa
contina grasimea (unt sau untdelemn) neprajita. Aceasta se adauga sa
fiarba in sos sau, in cazul untului, se adauga chiar in farfurie peste
mincarea fierbinte.
Sosurile pentru ulcer se prepara pe baza de lapte si de supa limpede
de legume cu adaos de smintina, de galbenus sau de piureu de legume.
Ouale
Sint un aliment bine tolerat si util in boala ulceroasa, daca modul
de pregatire este corect. Ouale fierte dietetic se prepara in felul
urmator: se pun ouale intregi sa fiarba in apa rece sau mai bine se
sparge oul intr-o cana de faianta care se pune la foc, asezata intr-un
alt vas cu apa rece. Spargind oul inainte de fierbere, exista siguranta
ca este proaspat. Oul este fiert atunci cind albusul s-a inchegat. Ochiurile
romanesti, ca sa fie dietetice, se prepara rasturnind oul crud in apa
clocotita fara otet.
Dintre preparatele de oua cel mai usor de mistuit este omleta la aburi.
Pentru ca omleta sa se rastoarne fara sa se rupa, se asaza cana 10 minute
pe o cirpa uda.
Deserturile
Pentru bolnavul ulceros, care trebuie sa consume un litru de lapte pe
zi, sint foarte indicate preparatele din fainoase cu lapte. Grisul este
mai indicat sa se prepare sub forma de spuma. Aceasta este un desert
foarte usor de mistuit, deoarece grisul se umfla prin batere cu telul
(pe foc) si devine pufos.
Baterea grisului trebuie facuta in timpul fierberii si citeva minute
dupa aceea. Grisul nu trebuie sa fiarba mai mult de 4 minute, timp dupa
care el se leaga (se incheaga) prea tare si nu se mai face spuma. Tot
din fainoase fierte, scazute in lapte, se pot prepara budincile indulcite
la care se adauga galbenus si albus de ou batut spuma.
Budinca de fainoase, in afara de aportul ei nutritiv important, este
usor de mistuit datorita adaosului de albus de ou batut care, prin aerul
inglobat, face budinca sa creasca la caldura cuptorului, dindu-i o consistenta
pufoasa. Budinca trebuie pusa la fiert intr-o forma unsa cu unt si presarata
cu faina, forma ce se da la cuptor asezata intr-un alt vas cu apa.
Budinca se da la cuptor acoperita cu capac pentru a impiedica formarea
crustei de caramel pe care obisnuit o face zaharul din fainoase la caldura
cuptorului si care prin consistenta ei ar putea irita mucoasa stomacului.
Cremele sint un desert indicat in boala ulceroasa, atit pentru ca sint
foarte hranitoare, cit si pentru consistenta lor. Ele se prepara din
lapte, oua, zahar si faina sau amidon. Se pot aroma cu vanilie si se
vitaminizeaza cu sucuri de fructe.
Orice chisel cu un continut mai ridicat de amidon poate deveni o crema.
Gelatinele. Un desert indicat pentru bolnavii de stomac sint si gelatinele.
Acestea, pe linga faptul ca se digera usor, leaga acidul clorhidric
in exces. Gelatina se prepara inglobind in lapte brinza de vaci, smintina,
sodou, sirop sau sucuri de fructe cite o foaie de gelatina la portie.
Se da la racitor ca sa se inchege si inainte de a o minca se tine un
sfert e ora la temperatura camerei ca sa nu fie prea rece.
Avantajul gelatinelor preparate din sucuri sau din piureuri de fructe
este aportul vitaminic nealterat, deoarece gelatina este un desert care
se prepara la rece.
Compotul nu este un desert ideal pentru bolnavii de stomac. Atunci cind
totusi se consuma, el trebuie preparat din fructe dulci: pere, mere,
cirese, caise, zmeura, trecute prin sita, dupa fierbere. Compotul pentru
gastrita si ulcer se indulceste moderat.
Sint permise uneori si fructele coapte mincate fara coaja in cantitate
mica si nu pe stomacul gol.
Ca prajituri sint permise: aluatul fiert cum ar fi eclerul etc., aluatul
de pandispan, aluatul uscat de biscuiti si aluatul nisipos.
Caracteristica acestor aluaturi este faptul ca nu sint dospite si nici
nu au multa grasime care sa le faca indigestie. Prajiturile acestea
se pun la cuptor in tava tapetata cu hirtie.
Prajiturile pentru ulcer din aluat nisipos pot fi tarte umplute cu peltea,
cu crema de vanilie, cu gelatine de fructe, cu spuma de albus, cu brinza
de vaci etc.
Eclerurile, de asemenea, pot fi umplute cu crema de vanilie sau cu crema
pregatita din surogat de cafea sau cu frisca.
|
