Despre alimentatia in gastrite si ulcer

Ce pot minca si ce nu pot minca bolnavii de gastrita hiperacida si de ulcer

Ce este gastrita

Gastrita este inflamatia mucoasei care captuseste stomacul. Ca efect al inflamatiei, mucoasa se congestioneaza, poate singera, secreta mult mucus, iar musculatura stomacului se poate contracta prelungit si frecvent, provocind dureri si varsaturi. Tulburarile de secretie gastrica se datoresc formarii excesive de acid clorhidric si de enzime necesare digestiei. Secretia acida crescuta nu este inofensiva pentru mucoasa gastrica inflamata si ea este de obicei resimtita de bolnav sub forma arsurilor in capul pieptului si a regurgitatiilor (rigiielilor) acide.

Cauza gastritelor hiperacide

Cauza gastritelor hiperacide rezida in general in greselile de igiena alimentara. Abuzul de condimente (piper, otet, mustar, hrean etc.) si de alimente prajite in grasime reprezinta o agresiune adusa continuu mucoasei gastrice, care sfirseste printr-o iritatie permanenta, ce duce la gastrita. Se stie ca grasimea se descompune prin prajire in unele substante iritante care provoaca tuse sau lacrimarea ochilor. Acelasi efect iritant il are grasimea prajita si asupra stomacului, cu deosebirea ca aici efectul se prelungeste de-a lungul duratei sederii alimentelor in stomac, adica 4-5 ore.

Ce mai poate provoca gastrita

Alt obicei neigienic pentru stomac este acela de a consuma alimente prea reci sau prea fierbinti, ca si obiceiul de a minca prea repede. In acest din urma caz, alimentele, insuficient mestecate, ajung in stomac in bucati prea mari, a caror digestie este astfel prea prelungita si de aceea iritanta pentru stomac. De aici rezulta importanta mestecatului metodic al alimentelor, pentru care este nevoie de o dantura buna, reparata la vreme, sau acolo unde este necesar, de folosirea unei proteze dentare.

Alcoolul - un alt factor de iritatie

Bauturile alcoolice, mai ales cele distilate si mai cu seama luate pe stomacul gol sau in cantitate prea mare ori prea des repetate, constituie alt factor de iritatie gastrica ce poate duce la aparitia gastritei hiperacide. In aceeasi ordine de idei este de amintit tutunul, cu efecte de stimulare inutila si chiar daunatoare a secretiei si contractilitatii stomacului.
Mincatul la ore neregulate e daunator
In sfirsit, obiceiul nesanatos de a minca la ore neregulate sau de a provoca la masa discutii violente si enervari, poate, prin repetarea lui, duce la dezorganizarea mecanismului nervos care declanseaza secretia gastrica, ceea ce da loc la tulburari ale procesului de digestie gastrica si la favorizarea aparitiei unei gastrite.

Care sint simptomele

Boala ulceroasa, a carei aparitie este favorizata de factorii daunatori enumerati mai sus, consta din tulburari de secretie si mobilitate a stomacului si a primei portiuni a intestinului subtire, ce duc la constituirea unei ulceratii care intereseaza una sau mai multe din tunicile stomacului sau duodenului. Boala ulceroasa este urmarea unor tulburari in echilibrul proceselor nervoase de la nivelul scoartei cerebrale, provocate de stari prea intense sau prea prelungite de incordare nervoasa, asa cum este cazul indivizilor surmenati sau supusi continuu unei tensiuni psihice (frica, ingrijorare etc.)
Ulcerul si dieta
In cazul bolii ulceroase, desigur ca tratamentul nu se poate reduce numai la o anume dieta, dar nu se poate obtine vindecarea fara masuri alimentare speciale, care au scopul, ca si in gastrita hiperacida, sa neutralizeze secretia gastrica in exces si sa calmeze stomacul iritat, punind in repaus terminatiile nervoase din peretii gastro-duodenului, cuprinse si ele in procesul inflamator propriu gastritelor, proces care insoteste de obicei si boala ulceroasa.

Puseele de ulcer

Gastritele se pot vindeca definitiv printr-un bun tratament dietetic si medicamentos. Despre boala ulceroasa se poate spune acelasi lucru, cu rezerva insa ca vindecarea ei este de cele mai multe ori aparenta. Este intr-adevar o caracteristica a bolii ulceroase de a evolua in crize legate de anotimp. Astfel, crizele sau puseele acute de boala ulceroasa survin mai ales primavara si toamna. Un asemenea puseu are tendinta spontana de a se vindeca, pentru a reveni insa in primavara sau toamna urmatoare, atunci cind bolnavul, care nu mai suferise intre timp, se credea vindecat. Cunoscind aceasta particularitate a bolii ulceroase, bolnavul va trebui sa urmeze tratamentul si, in primul rind dieta, cel putin timp de un an dupa primul puseu acut, renuntind in rest definitiv la unele obiceiuri neigienice (mincatul grabit, la ore neregulate, abuzul de condimente iritante, alcool sau tutun etc.). Mai mult chiar, pentru a preintimpina revenirea bolii ulceroase, in fiecare toamna sau primavara, va reveni la regimul de viata si cel alimentar recomandat de medic, pe durata de cel putin o luna, in scopul evitarii unui nou puseu acut. Numai in acest mod se va putea obtine o vindecare durabila in boala ulceroasa.

Despre alimentatia bolnavului de ulcer

Alimentatia ulcerosului trebuie fractionata in 4-5 sau chiar 6 mese pe zi pentru a nu incarca stomacul cu o cantitate mare de alimente, ceea ce ar intirzia digestia si evacuarea.
Bolnavul trebuie sa respecte un program de mese, cu ore regulate, sa manince incet cantitati moderate de alimente dintr-o data, sa mestece bine, sa evite sa bea in timpul mesei.
Mincarurile se recomanda sa aiba o temperatura moderata. Crize dureroase pot declansa deopotriva o supa sau un ceai fierbinte, ca si o inghetata sau o halba de bere de la gheata.

Ulcerul si laptele

Cel mai indicat aliment este laptele, care are acest efect, chiar administrat in plina criza. El leaga acidul clorhidric in exces din sucul gastric, ferind peretii stomacului de efectul daunator al acestuia. Pentru acest motiv se recomanda ca, intre mese, bolnavul sa bea in mod repetat lapte in portii de cite 150 ml. Nu toti bolnavii suporta insa laptele. In unele cazuri reintroducerea brusca a acestuia in alimentatie poate da tulburari intestinale (diaree, constipatie). Ulcerosul nu trebuie sa renunte insa nici in aceste cazuri la lapte. Incidentele acestea de intoleranta pot fi indepartate daca laptele se ia taiat cu ceai, cu o apa alcalina sau daca la fiecare ceasca de lapte se adauga o lingurita de praf de carbonat de calciu. O alta metoda este aceea de a consuma laptele in preparate cu fainoase (gris, orez, taitei cu lapte).

Alimente indicate pentru bolnavii cu gastrita cronica hiperacida si boala ulceroasa in faza de liniste

Bauturi: lapte dulce sau lapte preparat din lapte praf sau lapte taiat cu cai de tei, de maces, de musetel, cu cafea de orz sau cu apa minerala alcalina; suc de fructe dulci, chisel din fructe dulci preparat cu lapte; toate bauturile trebuie servite la temperatura camerei.
Fainoase: fainoase albe, de buna calitate, bine fierte (gris, orez, taitei, macaroane), mai ales sub forma de sufleuri sau budinci (cu lapte sau fierte in zeama de zarzavat), garnituri linga friptura (casa), spume din fainoase, mamaliguta moale pripita, bine fiarta, creme (deserturi), biscuiti sau pesmeti pentru ulcer.
Carne slaba de vaca, vitel, gaina, pui sau porc slab sub forma de rasol, tocatura dietetica, sufleuri, budinci, mincari cu carne.
Peste alb: salau, crap, fierte ca rasol.
Brinzeturi: brinza dulce de vaci, urda, cas nesarat.
Oua: oua fierte moi, omleta pe aburi, ochiuri romanesti, sodou, creme de ou, gelatina de ou sau lapte de pasare; in sufleuri sau budinci din fainoase fierte, piureuri de legume cu brinza sau carne tocata.

Legume cu celuloza (partea lemnoasa) mai fina ca: dovlecei, cartofi, morcovi, mazare verde frageda, fierte, trecute apoi prin sita (supe-creme, piureuri, sufleuri).
Fructe: sucuri de fructe dulci, de preferinta sub forma de chisel sau ca gelatina, piureu de fructe coapte sau spume din piureuri de fructe coapte, compot preparat din fructe, fierte, trecute prin sita.
Grasimi: smintina dulce, unt proaspat, frisca, untdelemen rafinat (fiert in sosul mincarii), galbenus de ou, margarina foarte putin sarata.
Supe de lapte cu fainuri de cereale, supe din fainoase (gris, orez, franzela etc.) ca supe limpezi cu adaos de fainoase si mai tirziu supe-creme preparate din legume pasate.
Sosuri dietetice preparate pe baza de lapte sau din supa limpede de zarzavat, ingrosate cu faina, amidon, smintina, galbenus.

Dulciuri: creme preparate cu amidon din lapte, frisca, sucuri de fructe, zeama de compot, ou; gelatine din sucuri de fructe sau din piureu de fructe coapte, din brinza de vaci, sodou; fainoase fierte cu lapte, spuma din fainoase, lapte de pasare; budinci din fainoase, sufleuri indulcite din brinza de vaci, franzela, amidon etc.
Aluaturi: aluat fiert (ecler), tarte cu frisca, cu crema de vanilie, cu peltea, aluat uscat de biscuiti, prajitura cu brinza de vaci, prajitura cu piureu de mere.

Zahar cu masura.
Peltea, miere amestecata cu unt.
Condimente: sare cu masura, putina vanilie, zeama de lamiie indoita cu apa si, exceptional si in cantitate foarte mica, putin cimbru in tocatura.

Alimente ce nu trebuie consumate

Bauturi: tuica, rachiuri, lichioruri, ceai rusesc tare, ceai de esenta, ceai de zahar ars, cafea neagra naturala, sifon, ape minerale sarate, gazoase, siropuri, bauturi reci sau prea fierbinti.
Piine: calda, proaspata, neagra, de tarite.
Fainoase: insuficient fierte, preparate cu grasimi prajite la cuptor, mamaliguta insuficient fiarta, prea consistenta.
Carne: grasa, sarata, afumata, vinat, mezeluri, conserve de carne in suc propriu, preparate cu grasime prajita si condimente iritante, snitel, tocaturi prajite si piperate, piftie de carne (aspic), mincaruri de carne si legume cu sosuri picante si grasime prajita
Peste gras, aspic (piftie) de peste, peste prajit, marinat, sarat, afumat, conservat, congelat.
Brinzeturi fermentate, sarate, conservate.

Oua prajite, fierte tari.
Legume tari si crude: ridichi, castraveti, varza, gulii, conopida, ardei gras, ardei iute, ceapa, usturoi; legume prajite gratinate: legume in mincaruri cu rintas.
Muraturi: varza acra, murata.
Legume uscate: fasole alba, linte, mazare uscata.
Fructe crude nepirguite, acre, cu coaja (visine, zarzare).
Fructe oleaginoase: nuci, migdale, alune.
Grasimi: untura, slanina, seu, unt sarat, untdelemn nerafinat, smintina acra, margarina sarata, orice grasime prajita.
Supe de carne sau de peste, cu zarzavatul taiat mare, din fructe acre, preparate cu rintas, cu zarzavatul taiat mare, din fructe acre, preparate cu rintas, acrite cu zeama de varza, bors, sare de lamiie, colorate cu boia.
Sosuri nedietetice: cu grasime incinsa si rintas, de mustar, condimente cu boia, piper, foi de dafin, usturoi.
Dulciuri: zaharicale, aluaturi dospite, aluaturi calde, aluat prajit (gogosi, clatite), foietaj, inghetata, prajituri preparate cu fructe acre sau simburi, cu rom, gem, dulceata.
Condimente: mustar, piper, boia, ardei iute, scortisoara, sare peste cantitatea permisa, cafea, ciocolata, cacao.