|
![]() |
Suplimente
Naturiste CALIVITA.
|
GRATIS!
Cartea GRATIS!
Cartea GRATIS!
Cartea
|
|||||||||||||||||
Litiaza urinaraCalculii
renali ("pietrele") sunt aglomerari de cristale, formate in
rinichi sau caile urinare, ca depuneri provenite din substante aflate
in urina. Cauzele urolitiazei Cu
precizarea ca nu sunt pe deplin lamurite toate etapele de litogeneza,
cauzele bolii sunt urmatoarele: consumarea timp indelungat a unei ape
cu prea multe saruri minerale, conditii igienice si obiceiuri alimentare
necorespunzatoare, mese copioase repetate, cu multa carne, ciocolata,
cacao, aport exagerat de calciu, fosfati, urati, ori o alimentatie saraca
in vitamina A; toate acestea pot favoriza aparitia sau cresterea calculilor. Evolutia bolii Calculii
urinari pot fi unici sau multipli, de volum si compozitie variata. Simptomatologia bolii urolitiazice Cand sunt localizati renal sau uretral, calculii produc o durere continua, de intensitate variabila. Durerea este insa absenta cand calculii sunt situati in partea "carnoasa" a rinichiului, fiind ficsi si neproducand obstructie. Colica este de regula expresia unui calcul migrator, devenit brusc obturant, pe cand calculul in "repaus" - ce permite totusi trecerea urinei - provoaca o jena lombara permanenta, dar moderat dureroasa. Colica renala este o durere violenta ce incepe in spate, in locul unde ultima coasta se fixeaza pe coloana vertebrala, iradiind in fata catre abdomenul inferior, catre vezica, stinghia piciorului (regiunea inghinala), scrot la barbat sau labiile vaginale mari la femeie, si la radacina coapsei. Durerea apare brusc, adeseori in timpul unui efort sau unei zdruncinaturi, ori chiar in timpul somnului. Colica poate fi precedata de mici semne prevestitoare: dureri surde in regiunea lombara, o usoara sangerare urinara (hematurie), o nevoie mai frecventa si presanta de a urina, cat si greturi, voma, ragaieli, paloare, frisoane, transpiratii abundente. In mod surprinzator, colica nu este insotita de la debut de cresterea temperaturii (masurarea zilnica a temperaturii este foarte necesara). Cand apare, febra avertizeaza asupra existentei unei infectii urinare, asociate uneori si cu staza. In fine, febra dispare o data cu permeabilizarea cailor urinare, daca litiaza nu a produs complicatii septice (pielonefrita, flegmon perirenal s.a.). In localizare vezicala, staza urinara (cauzata de obstacole: adenom si cancer de prostata, stricturi ale uretrei, chist mare de ovar, cancer sau fibrom uterin) si infectia urinara reprezinta conditii favorizante pentru formarea calculilor. In cazul calculilor vezicali, durerea este resimtita in partea inferioara a abdomenului si se transmite in perineu, in regiunea inghinala, in penis sau in labiile mari, accentuandu-se la mersul intr-un vehicul (cand apare si o nevoie imperioasa de a urina) ori mai ales la sfarsitul mictiunii. Adeseori, jetul urinar se intrerupe, iar mictiunea se poate relua numai schimband pozitia corpului. Urina cu sange si cistita (infectia vezicii) insotesc frecvent litiaza vezicala. Diagnosticul poate fi precizat initial pe baza elementelor clinice descrise mai sus, dar ulterior sunt obligatorii si examenul de laborator (analiza urinei de dimineata), precum si investigarea radiologica sau ecografica a rinichiului, a cailor urinare si - daca este cazul - si a altor organe (uter, ovare, prostata). Conduita (tratamentul) in boala litiazica urinara In colica renala, tratamentul trebuie instituit urgent, pentru a calma durerea insuportabila, pentru a suprima spasmul si obstructia. In primul rand se apeleaza la spasmolitice, asociate cu analgetice (dintre care amintim papaverina, lizadonul, scobutilul compus, algocalminul, baralginul, piafenul s.a., sub forma de supozitoare, comprimate ori fiole pe cale orala). De real folos in calmarea durerii si a spasmului este si apa cu menta - o lingurita de frunze de izma, inmuiate 20 de minute in 200 ml apa (nu se fierb, ci se bea maceratul pe parcursul a 1-2 ore). Important: administrarea medicamentelor analgetice puternice este indicata numai dupa ce in prealabil se stabileste clar prezenta unei colici nefritice, care nu trebuie confundata cu alte boli grave, toraco-abdominale, evitandu-se astfel erori cu consecinte ireparabile. In tratarea colicilor, efecte pozitive au baile suportabil de fierbinti, repetate, si impachetarile calde, uscate, aplicate pe abdomen si pe sale. Aceste proceduri se pot asocia cu tehnici de relaxare si de pozitivare volitiva de tipul "nu ma doare nimic, ma simt bine", practici care ajuta la depasirea momentului dureros. Daca urina nu se elimina timp de peste 24 de ore (enurie), trebuie instituita starea de extrema urgenta urologica, bolnavul fiind dus imediat la spital. Cura hidrominerala Acest tratament urmareste sa realizeze mentinerea unei suficiente dilutii a urinei, in cazurile cand permeabilitatea cailor urinare este cat de cat pastrata, iar dimensiunile pietrelor nu depasesc 7-8 mm in diametru, deci pot fi eliminate pe cale naturala. Litiaza renala operata beneficiaza, de asemenea, de cura cu ape minerale (hidrica), care influenteaza favorabil metabolismul, previne suprainfectarea cailor urinare si scade potentialul de formare al calculilor prin cresterea diurezei. In plus, aceasta terapie inlatura constipatia, scade microbismul intestinal, amelioreaza hipertensiunea arteriala si asigura drenarea cailor biliare. Nu beneficiaza de cura hidrica bolile cu insuficienta renala sau atunci cand prin dimensiunile mari ale calculilor se impune numai extragerea chirurgicala sau sfaramarea lor prin socuri cu ultrasunete. Cura hidrica este masura cea mai eficace de profilaxie a bolii litiazice, ceea ce presupune mentinerea de-a lungul anilor a unui echilibru intre lichidele ingerate si aportul alimentar calitativ-cantitativ. Bilantul apei. Aportul necesar de 2500 ml apa trebuie asigurat din: alimente - 1200 ml, oxidarea alimentelor - 300 ml, lichidele baute - 1000 ml. Cei 2500 ml apa se elimina prin: piele - 500 ml, expiratie - 350 ml, fecale - 150 ml, urina - 1500 ml. Toate pierderile marite de lichide din corp, prin transpiratie abundenta ori diaree repetata, trebuie rapid compensate. Se stie ca diminuarea ingestiei de apa, asociata cu un consum exagerat de carne, duce la scaderea volumului de urina, care devine foarte concentrata, cu albumina multa, semne de "surmenaj" renal. Bilantul hidric trebuie cunoscut si in litiaza hepato-biliara. Chiar daca in urma curei hidrice pietrele nu sunt eliminate, ele sunt insa mai bine tolerate, iar cresterea sau formarea altora noi este incetinita sau oprita. In timp, cura se poate permanentiza la 1,5 l apa zilnic pentru cei cu o greutate de 55-60 kg. Apa (nu foarte rece) va fi ingerata la desteptare, pe nemancate, si in cursul zilei. In prezent, s-a renuntat la cantitatile mari de apa prescrise in trecut (risc de congestii cerebrale si renale, crize de hipertensiune s.a.), optand pentru maximum 2-2,5 l in 24 de ore. Cu privire la apele minerale, acestea trebuie judicios alese, pentru fiecare bolnav in parte, in functie de compozitia chimica a apei respective, deoarece se pot produce efecte contrarii, de precipitare a sarurilor in urina. In fazele dureroase nu se recomanda sucurile de fructe si de legume, atat timp cat nu se cunoaste compozitia chimica a urinei si a calculilor. Numai dupa un control competent se poate apela la unele tehnici naturiste, ce fac posibila eliminarea unor calculi mici (cei mari - repet - pot fi rezolvati numai chirurgical sau cu ultrasunete, in bai speciale anti-soc). Regimul igieno-dietetic Scopul dietei in prevenirea sau tratarea litiazei urinare este de a reduce sau inlatura aportul elementelor ce intra in alcatuirea pietrelor sau de a corecta - dupa caz - aciditatea sau alcalinitatea urinei, ce nu pot fi cunoscute decat in urma analizelor. Sunt situatii (ca in guta sau leucemie) cand se recomanda eliminarea din alimentatie a carnii de animal tanar, vanat, icre, creier, rinichi sau alte organe, grasimi, bauturi alcoolice, conserve. O recomandare: in ziua cand mancati carne, sporiti cantitatea de apa ingerata. Cand calculii sunt compusi din oxalati si calciu, se elimina alimentele (si medicamentele) ce contin calciu, vitamina D, ciocolata, cacao, rosiile, spanacul si conservele, aceste recomandari fiind valabile si pentru litiaza fosfatica-carbonica. In incheiere, vreau sa atrag atentia asupra unui prost obicei, care ii face pe unii oameni sa se abtina sa urineze, desi simt nevoia, dand nastere la un reflux vezico-ureteral (urina din vezica refuleaza in uretere, insamantand cu microbi rinichiul - organ foarte sensibil la orice infectie). Dr. Doina Teodora, medic specialist pe Medicina Fizica, Recuperare si Balneologie in Craiova si totodata medic cu specializari in Medicina Alternativa (remedii pe baza de produse naturiste, biorezonanta, psihologie si psihoterapie) va ofera o schema detaliata de tratament natural pentru litiaza.
|
||||||||||||||||||
|