Angina pectorala

Angina pectorala.- criza acuta, dureroasa a miocardului, datorita emotiilor, efortului, frigului. Subiectiv: frica, dureri in stern si brat.

Apare in crize si este localizata in regiunea inimii. Iradiaza in stern, umar stang, brat stang pana la degetele mainii stangi, alteori catre gat si omoplat. Durerea este asociata cu dispnee, tahicardie, aritmie, dar mai ales cu senzatia mortii iminente. Apare ta efort fizic sau soc psihic.

Cauza este ischemia miocardului (lipsa cantitatii necesare de O2 pentru functionarea normala a muschiului inimii), provocata de ingustarea sau astuparea arterei coronariene (cheag/arteroscleroza, spasm coronarian).

Tulburarile muschilor inimii pot fi produse si de impuritatile din sange.
in timpul crizei, durerea este adesea insotita de respiratie grea, tahicardie, aritmie si senzatia de moarte.

Temperaturile scazute induc multiple probleme pacientilor cardiaci, dar cei mai afectati sunt cei cu angina pectorala de efort, de repaus precum si pacientii cu tulburari de circulatie periferica (sindromul Raynaud). Frigul este unul dintre stimulii fiziologici care provoaca spasm vascular.
in cazul prezentei unei afectiuni cronice a patului arterial pot aparea reactii vasospastice excesive ce nu pot fi considerate normale. Daca reactia spastica este realizata la nivelul arterelor coronare, afectate deja de un proces aterosclerotic, apar dureri anginoase tipice. in cazul in care constructia arteriolara are ca localizare patul vascular al tegumentelor ce sunt expuse contactului cu aerul rece, apar semnele tipice ale sindromului Raynaud.

Pacientii cu angina pectorala au in mod curent dureri toracice declansate de contactul cu aerul rece. Aceste dureri sunt potetial periculoase, data fiind capacitatea de a induce o criza anginoasa severa, prelungita. in mod obisnuit durerile induse de contactul cu aerul rece, similare durerilor anginoase de efort, cedeaza relativ prompt la administrarea de Nitroglicerina sublingual, cu 2-5 minute inainte de expunerea la frig si protejarea regiunii oro-nazale cu o esarfa suficient de groasa pentru a impiedica inhalarea aerului rece.
Sindromul Raynaud este caracterizat prin aparitia palorii si a durerii intense la nivelul pielii mainilor si fetei in urma contactului cu frigul, reactie ce este urmata de cianoza cu hiperemie (roseata) ulterioara reactiva a zonelor expuse in momentul revenirii intr-o incapere incalzita.

Protejarea tegumentelor expuse frigului este masura cea mai eficienta in acest caz, prevenind astfel vasospasmul si criza hipoxica ulterioara. Se pot aplica unguente cu substante vasodilatatoare (unguentul cu Nitroglicerina) care, chiar daca au eficienta redusa, pot diminua raspunsul vasospastic la nivelul pielii.

Preventia bolii

Una dintre cele mai frecvente probleme ale pacientilor cardiaci pe timpul iernii, este prezenta febrei, a starii infectioase respiratorii. Acestea duc la cresterea muncii inimii, rezultatul fiind cresterea consumului de oxigen de catre celulele miocardiace. Prevenirea intercurentelor respiratorii este mai eficienta decat tratarea lor, care va fi mult mai dificila in conditiile unui pacient si cu alte boli asociate. Vaccinarea specifica (vaccinul antigripal) si nespecifica (Bronchovaxom, Ribomunyl) este recomandata la astfel de pacienti, ca si evitarea expunerii inutile la conditiile atmosferice nefavorabile, precum si contactul cu persoane care au o infectie respiratorie.

La bolnavii cu tulburari ale circulatiei arteriale si venoase la nivelul membrelor inferioare, suferinta ischemica cronica devine un factor predispozant pentru aparitia degeraturilor, chiar la temperaturi in jurul a 00C. Suprainfectarea acestor leziuni este o reala problema terapeutica, astfel incat recomandarea evitarii formarii acestora este obligatorie.
Pacientii cu boala cardiaca ischemica, cu tulburari circulatorii periferice, insuficienta cardiaca, sunt sfatuiti sa evite agravarea acestor boli prin limitarea cat mai mult posibil a contactului cu aerul rece si respectarea masurilor minime de preventie enumerate mai sus.

Tratament naturist

Regim strict vegetarian cel putin o zi pe saptamana.
- Odihna, plimbari in aer curat, evitandu-se zilele friguroase.
- Infuzie din coada-soricelului, se beau 3-4 celti pe zi, timp de 14 zile.
- Extract rece din vasc, 3 cescute pe zi.
- Rp. 1 - 30 gr talpa gastii, 20 gr frunze de menta, 10 gr coada calului, 10 gr cimbrisor de camp, 20 gr frunze de roinita, 10 gr flori de soc;
- Rp. 2 - 30 gr talpa gastii, 20 gr coada soricelului, 20 gr coada racului, 10 gr flori de lumanarica, 20 gr radacina de valeriana;
- Rp. 3 - 50 gr flori de tei, 10 gr flori de paducel, 10 gr flori de soc, 10 gr fructe de fenicul, 20 gr radacina de valeriana. Se prepara din 1 lingura amestec de plante la 1 cana de apa, se beau 1-3 cani pe zi, alternand retetele.
- Zonele reflexogene sunt: inima, rinichi, uretere, vezica urinara, paratiroida, iar punctele care se maseaza sunt: 21 timp de 10 minute, 24, 25, 26, 13 timp de 5 minute, segmentul corespunzator zonei dureroase timp de 10 minute.

Un centru principal de eliminare este amigdala, o glanda limfatica situata la suprafata mucoasei gatului, care constituie extremitatea unui lant de glande similare, a carui punct de plecare se gaseste in regiunea intestinala. Atunci cand acizii de proteine sunt expulzati pe aceasta cale, iritatia amigdalelor este atat de puternica, incat poate provoca o adevarata arsura a tesuturilor, numita amigdalita ( adica inflamatia amigdalelor), sau angina.