Ventrilica (Veronica officinalis)
Cand romanii au
ocupat odinioara tara in care se stabilisera germanicii, au facut cunostinta
prin bastinasi cu planta medicinala cea mai apreciata la germanici,
ventrilica. Ea era numita ?leacul fundamental al tuturor germanilor?
(Grundheil aller Sch?den). Si romanii trebuie sa se fi convins de marea
sa putere curativa, dupa cum am citit odata intr-o carte veche despre
plante medicinale. Daca voiau sa faca un compliment mai deosebit unui
prieten sau cunoscut, atunci ii spuneau ca are la fel de multe calitati
ca si foarte apreciata ventrilica.
Mi-am amintit de aceasta vorba intr-o zi cand un domn mi-a relatat despre
colesterol crescut (concentratia crescuta a colesterinei) in sangele
sau. Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori in spital. I-am
indicat ceaiul de ventrilica, 2 cesti pe zi. Mare mi-a fost bucuria
cand mi-a povestit, o jumatate de an mai tarziu, cat de mirati au fost
medicii, neaigasind, la consult recent, colesterolul crescut.
Ventrilica, numita si buruiana-de-perit, buruiana-de-cel-perit, matrice,
stratorica, soparlaita, ventricea, vindrilica, creste in paduri, pe
locuri defrisate, langa maracinisuri, tufisuri, garduri si santuri,
pe drumuri si in liziere. Are o tulpina paroasa, care se taraste pe
pamant, frunze mici, zimtate, cu un luciu argintiu, care se termina
in spice ce stau in sus, avand flori de la albastru deschis pana la
violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire este din
mai pana in august. Se colecteza inflorescentele (ansamblul florilor
dispuse pe axa centrala). Cele mai eficiente sunt acele plante care
cresc la margini de paduri si sub stejari.
Aceasta planta medicinala mostenita de noi din timpuri stravechi constituie
un adaos indragit la ceaiurile depurative si este de ajutor, impreuna
cu varfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea de eczeme cronice.
La suparatorul prurit senil (mancarimi de batranete) n-as mai inceta
sa recomand ventrilica. Persoanele care sunt slabite si sensibile o
suporta intrucat este un leac bun pentru stomac, avand o actiune blanda,
care stimuleaza digestia. Ea indeparteaza secretiile stomacale abundente,
tulburarile intestinale.
As dori sa accentuez, mai ales faptul ca, ventrilica are un efect vindecator
excelent in combaterea nervozitatii care provine din suprasolicitare
intelectuala. O ceasca bauta seara, inainte de culcare, face adevarate
minuni prin actiunea sa linistitoare. Preotul elvetian K?nzle recomanda
celor care trebuie sa depuna o activitate intelectuala deosebita sa
ia acest ceai calmant inainte de culcare. El da o memorie buna si indeparteaza
senzatia de ameteala: Amestecat cu radacina de telina, inlatura debilitati
nervoase, stari melancolice. Chiar si in caz de icter, nisip in urina,
dureri articulare reumatice, dureri articulare artritice, ventrilica
da rezultate grozave.
Un preot mi-a declarat (ca avea lapsusuri mari) ?Lapsusurile mele mari
au disparut dupa 14 zile in mod surprinzator datorita ventrilicii amestecate
cu coada calului in parti egale, 2 cesti pe zi. Chiar in timpul predicilor
imi scapau cuvinte importante. Devenisem nesigur si nervos. Plantele
m-au ajutat incredibil de repede?.
In bronsite vechi, bronsite uscate, ventrilica a produs adevarate minuni.
Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de: cuscrisor (numit
si mierea-ursului sau plumanarica), frunze de podbal, patlagina si ventrilica,
in parti egale, care se indulceste cu putina miere sau se oparesc plantele
cu apa in clocot in care a fost dizolvat zahar candel.
In caz de icter, ca si afectiune hepatica, si afectiune splenica recomand
urmatorul amestec de ceaiuri: 50 grame de radacina de papadie, 25 grame
de flori de cicoare, 25 grame de vinarita (numita si muma-padurii) si
25 grame de ventrilica. Se amesteca bine aceste plante. Se beau incetul
cu incetul in timpul zilei 2 cesti neindulcite (la ? litru apa ? una
lingurita cu varf de amestec).
Din planta inflorita se poate prepara si un suc proaspat, indicat in
bolile de piele cronice, mai ales la eczeme (vezi ?Moduri de folosire?).
Se ia din acest suc de 2-3 ori pe zi cate 1 lingurita plina.
Intrucat ventrilica este laudata in cartile vechi despre plante medicinale
si ca o planta care vindeca ranile, o recomand pentru leziuni inflamate
care se vindeca greu, in special in apropierea tibiei (fluierul piciorului).
Ranile sunt clatite mai intai cu o infuzie; apoi se pun in timpul noptii
peste rani comprese imbibate in prealabil cu un ceai proaspat preparat
si se invelesc ca sa ramana calde.
Bolnavii de reumatism, artrita, ar trebui sa incerce o data tinctura
de ventrilica, pe care si-o pot prepara usor singuri (vezi ?Moduri de
preparare?). Aceasta tinctura se foloseste extern ca frectie, iar intern
se iau de 3 ori pe zi cate 15 picaturi in ceva apa sau ceai.
Beti neaparat in fiecare an o perioada de timp ceai de ventrilica proaspat
culeasa ! El nu reduce numai arterioscleroza, ci previne si da organismului
o oua elasticitate prin efect depurativ. De aceea, rugaminte mea: Tineti
seama de acest sfat !.
Moduri de folosire
Prepararea ceaiului de ventrilica: 1 lingurita cu varf la ? litru apa,
se opareste doar, se lasa putin in repaus.
Suc proaspat de ventrilica: se spala inflorescentele proaspete si se
preseaza inca umede prin storcatorul electric de uz caznic, se toarna
sucul in sticle mici si se pastreaza la frigider.
Tinctura de ventrilica: 2 maini pline de plante taiate marunt se pun
intr-un litru de rachiu de secara de 38-40% i se lasa 14 zile la soare
sau in apropierea masinii de gatit.
Amestec de plante: 1 lingurita cu varf de amestec la ? litru apa. Se
opareste doar si se lasa sa stea putin in repaus: 1. In caz de icter,
ca si afectiune hepatica, si afectiune splenica recomand urmatorul amestec
de ceaiuri: 50 grame de radacina de papadie, 25 grame de flori de cicoare,
25 grame de vinarita (numita si muma-padurii) si 25 grame de ventrilica.
Se amesteca bine aceste plante. Se beau incetul cu incetul in timpul
zilei 2 cesti neindulcite. 2. Ceaiul pectoral in bronsite vechi, bronsite
uscate se foloseste un amestec de: cuscrisor (numit si mierea-ursului
sau plumanarica), frunze de podbal, patlagina si ventrilica, in parti
egale .
Autor: Maria Treben - Despre plantele medicinale
Drepturile de autor apartin in totalitate autorului.
|