SALVIE

Salvia officinalis Fam. Labiatae.

Denumiri populare: cilve, jaie, jai, jale, jale de gradina, jales bun, jales de gradina, jalie, jalnica, jele, joaie, joaic de gradina, iarba Sfantului Ioan, salbie, salvie, salvie de gradina, selghie, selvie, silvie, salet, salie, salvie, salvir, salvie, serlai.
In traditia populara: era un leac obisnuit contra durerilor de gat. Se fierbea si cu decoct se facea gargara. Frunzele pisate si amestecate cu unt se legau la galci si alte umflaturi la gat. Frunzele crude se puneau pe rani. Decoctul plantei se tinea in gura contra durerilor de dinti. Se mai clatea gura cu el, in cazurile de stomatita. Se punea la baie la copii slabi si contra reumatismului. In nordul Moldovei ceaiul din frunze se folosea pentru intarirea ochilor si a auzului, iar compresele pentru desfundarea nasului. Se mai lua in raguseala, dureri in gat si contra tusei. Tulpinile florifere se fierbeau si din decoct se bea cate un pahar, pe inima goala, ca leac pentru astm.

Cu el se descanta de boli si se faceau vraji de dragoste.
Compozitie chimica: oficinale sunt frunzele (Folium Salviae) frunzele contin ulei eteric 1,4%, tuiona (salviol, absintol, tanacetona), salven 1-2%, pinen, cineol, terpene, sescviterpene, borneol, camfor, acetat de linalil, borneol si bornil, substante estrogene (6000 U.I.\Kg), saponine, substante amare (picrosalvina), o rezina si o oleorezina aromata folosita in parfumerie, sitosterol, tanin, acid oleanolic, rezine, produsi triterpenoidici: acid ursolic, oleanic, acizii: fumaric, clorogenic, p-cumaric, cafeic, nicotinic, mici cantitati de germanicol, etc.

Actiune farmacologica:
scade febra, mareste secretia bilei, antiinflamator intestinal, carminativ, antiseptic, calmant al sistemului nervos, expectorant, antispastic bronhic, hipoglicemiant usor, sedativ usor, venotonic, bacteriostatic, actiune estrogena, dezinectant, coleretic. Extern: antiseptic, astringent, antisudorific.
Intra in compozitia ceaiurilor antiasmatic, pentru gargara si in tigari antiasmatice.

Se utilizeaza in urmatoarele afectiuni: acnee, adenita, aerofagie, afectiuni ale maduvei spinarii, afectiuni pelviene, afectiuni vasculare, aftoza bucala, alopecie, anorexie, astm bronsic, balonari abdominale, bronhidroza, bronsite cronice, candidoze, celulita, contuzii, dereglari glandulare, diabet zaharat, diaree, dischinezii biliare, eczeme zemuinde, faringita, gingii sangerande, hiperhidroza, impotenta, leucoree, menopauza, menstre neregulate, nervozitate, obezitate, rani, retragerea gingiilor, reumatism, spasme, sterilitate, stomatite, transpiratii nocturne, tulburari intestinale, ulceratii cronice, ulcere de gamba, vaginita, varice.
Este contraindicata mamelor care alapteaza pentru ca scade secretia de lapte.

Preparare:
intern- o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. Se vor putea consuma 2 ceaiuri pe zi. Pentru a opri transpiratia se vor bea reci in mai multe reprize.
-Tinctura din 50 g planta maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine apoi timp de 15 zile agitand des. Se strecoara. Se va lua cate 30-50 picaturi se poate lua de 3 ori pe zi, diluat in putina apa.
Extern: se va folosi cantitatea dubla de planta si se poate folosi in gargare sau comprese.

SALVIE DE CAMP.
Salvia pratensis. Fam. Labiatae.
In traditia populara: zeama groasa, rezultata din fierberea unei cantitati mai mari de tulpini florare, amestecata cu spirt, se intrebuinta ca unguent pentru slabiciuni si dureri de picioare. La Rasinari se fierbeau 3 fire intr-o jumatate de litru de apa si decoctul se bea indulcit in oftica.

Compozitie chimica: contine ulei eteric, mucilagii, vitamina C.
Actiune farmaceutica: se intrebuinteaza in afectiunile respiratorii ca si calmant. Extern pentru rani mai usoare.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: bronsite, raceala, rani, tuse.

Preparare: 2 lingurite de planta maruntita se va pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, se strecoara si se pot folosi 2 cani pe zi. Extern se foloseste cantitate dubla de planta.