PIR
Agropyron repens Fam. Gramineae.
Denumiri populare: albei, chir, graul matii, iarba canelui, pir gros,
pir mic, ragalie, tirau.
In traditia populara: ceaiul de pir se bea contra indigestiei. Decoctul
rizomilor se lua ca diuretic. La constipatie, se usca radacina de pir,
iar cand aveau trebuinta de lele le taiau in bucati si le fierbeau in
apa, din care luau peste zi, pana le trecea. In acest timp nu era voie
sa consume bauturi spirtoase. In unele parti rizomii se fierbeau si
decoctul se bea in loc de apa, in timpul frigurilor ca sa taie setea,
deoarece se spunea ca daca bolnavul bea apa curata, se preface sangele
in apa si da in ascita.
Decoctul sau rizomul se lua plamadit in tuica in cazul ascitei. Contra
hipertensiunii se lua cu frunze de vasc si paducel, pentru prepararea
unui ceai care se lua de 3 ori pe zi, cate o lingura inainte de masa.
Compozitie chimica: oficinale sunt rizoamele cu resturile de radacini
(Rhizoma Graminis) ulei volatil cu agropiren, mucilagii, rizomul contine
un fructozan: triticina, manita, fructoza, saponine, mucilagii, inozita,
glucovanilina, ulei volatil care contine agropirena care prin oxidarea
gruparii ?CH2- formeaza o cetona cu activitate antibiotica, saruri de
potasiu, acid salicilic, acidul salicicic, bioxidul de siliciu, saruri
de potasiu si fier, vitaminele A,B, polifructozane (inulina, tricina),
substante minerale cu: siliciu, aluminiu, fier, sodiu, calciu, etc.
Actiune farmacologica: decoctul are actiune diaforetica, depurativa,
diuretica si antiinflamatorie a aparatului genito-urinar. Are de asemenea
o importanta actiune hipotensiva, dar de scurta durata mai ales asupra
tensiunii maxime, mai putin asupra minimei. Se mareste circulatia prin
artera renala si se sporeste diureza. Tonic si remineralizant al sistemului
osos, anti-microbian, mareste secretia bilei. Usor laxativ, antiinflamator,
diaforetic, hipotensiv, antidiabetic. Elimina uratii si clorurile
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale, afectiuni
respiratorii, anurie, ascita, boli de vezica, bronsite, celulita, cistite,
colici renale, dermatoze, diabet zaharat, disfunctia glandelor sudoripare,
dispepsie biliara, eczeme cronice, edeme, gripe, guta, hepatita, hidroptizie,
hipertensiune arteriala, induratia ficatului si splinei, intoxicatii,
litiaza urinara, raceala, mancarimile pielii, pielo- cistita, psoriazis,
raceli, reumatism, rinita, transpiratii abundente, tulburari de menopauza,
uretrite venerice.
Preparare:
-O lingura rizom la 200 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute
dupa care se strecoara si se pot consuma 2-3 ceaiuri caldute pe zi.
-Tinctura: 50 g de planta maruntita se vor pune la 250 ml alcool alimentar
de 70?. Se va tine timp de 15 zile dupa care se strecoara. Se va lua
maximum 25 g pe zi impartita in mai multe reprize.
-Sirop. Se vor fierbe 20g de radacini la 250 ml apa timp de 10 minute,
dupa care se strecoara. Se pune din nou pe foc si se adauga 100 g de
zahar. Se va fierbe transformandu-se in sirop prin fierberea inca 10
minute. Se va pune in sticlute mici. Se va lua o lingura la 3 ore.
PIR GROS.
Cynodon dactylon Fam. Gramineae.
Denumiri populare: iarba canelui
In traditia populara: are aceleasi intrebuintari ca pirul fiind folosit
identic peste tot in tara ca si pirul.
Compozitie chimica: tanin, flavonozide, steroli, zaharuri, alcooli,
saponine, acizi grasi, saruri minerale, vitamine, etc.
Actiune farmacologica: aceleasi ca la pir.
Se foloseste la aceleasi afectiuni si are acelasi mod de preparare.
|
