narcisa
Denumire
stiintifica:Narcissus poeticus. Fam. Amaryllidaceae.
Denumiri populare: caprine, cocorita, cuprine, flori
de primavara, fulie, galuste, ghiocei albi, ghiocei de munte, ghiocei
de gradina, ruscuta plina si goala, chirsenis, zarnaiadele.
In traditia populara: in sudul Transilvaniei, ceaiul se folosea la durerile
de piept, in aprinderile de plamani, pentru suspin si bataie de inima.
Bulbii aceste plante sunt mortali in doze de peste 10g. pe zi.
Compozitie chimica: alcaloizi narcisina si glicozide ale izometonului.
Bulbii contin alcaloizii licorenina, gelantina, licorina, narcisidina
sunt foarte toxici. Simptomele intoxicatiei sunt: hipertensiune accentuata,
somnolenta, miscari convulsive, degenerarea functionala a ficatului.
Actiune farmaceutica: florile au proprietati linistitoare, calmante,
emoliente, dezinfectante, antiseptic pulmonar.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: anxietate, astm, diaree, nevroza
cardiaca, stari de agitatie sau nervozitate, tahicardie, tuse.
Preparare:
-2 lingurite de petale de narcisa se vor pune in 250 ml apa clocotita.
Se vor acoperii pentru 10 minute dupa care se poate consuma cate 2 cani
pe zi. Este mult mai util ca aceasta planta sa se combine la preparare
cu alte plante si atunci efectul tratamentului este mai puternic.
-Sirop- intr-un borcan se vor pune un strat de petale de narcisa care
se vor acoperii cu miere, apoi inca un strat de petale si alt strat
de miere. Se va face tot asa pana la umplerea borcanului. Se va lasa
apoi 2 luni la rece timp in care nu se umbla la borcan. Dupa acest interval
de timp se poate strecura si se poate apoi consuma ca orice sirop in
dilutie cu apa.
NARCISA GALBENA.
Narcissus pseudonarcissus Fam. Amaryllidaceae.
Denumiri populare: bureti, caprine, gheocei, ghiocei de gradina, narcise,
zarnacadele.
Proprietati, preparare; sunt identice cu cele ale narcisei albe
|
