Gulie

Denumire stiintifica: Brasica oleracea var. ongyloides.
Parti folosite: tulpina ingrosata, frunzele

Compozitie chimica:
numeroase saruri minerale, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, esenta sulfo-azotata, iod, arsenic, zaharuri, vitaminele A, B, C in plus in frunze, fier si cupru.

Actiune farmaceutica:
revitalizant, diuretic, dizolvant uric, antiscorbutic, racoritor, pectoral, emolient.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, afectiuni pulmonare, angine, bronsite, cistite, degeraturi, eczema, enterite, furuncule, guta, guturai, litiaza renala, obezitate, oboseala generala, tuse.

Preparare:

-Decoct in apa sau in lapte; 100 g la litru, in afectiunile pulmonare, guturai, angine. Excelent pentru bolnavi in general.
-Sirop de gulie: aceleasi indicatii. Se pregateste scobind in gulie si umpland cavitatea cu zahar. Siropul se formeaza in cateva ore. Se administreaza cu lingurita.
-Contra eczemei, acnee; consumul zilnic de putina gulie cruda.
-Gulie fiarta este foarte digerabila. Se va consuma cu folos si cruda, data pe razatoare, impreuna cu alte cruditati.
-Seminte macinate: 6 g intr-o infuzie de tei, contra calculilor, a racelilor.

Extern:
-Angina; se fierbe o gulie mare, taiata in bucati, in 0,5 l de apa pentru gargara.
-Degeraturi: se coace in cuptor o gulie cu coaja (este coapta cand intra degetul in ea). O lasam sa se raceasca usor si o taiem in doua. Frecam degeraturile cu jumatatile ei, presand usor, ca sa iasa sucul.
-Accese de guta, abcese, furuncule: acelasi procedeu ca pentru degeraturi.