Coada soricelului
Denumire stiintifica:
Achillea milefolium Fam Compositae.
Denumiri populare: alunele, bradatel, ciuresica, coada-soareci, coada-soricelului,
coada-h?rcelui, coada-h?rtului, crestatea, cr?valnic, garva, iarba-oilor,
iarba-soarecelui, iarba-stranutatoare, sorocina, stranutatoare, tata-forfotici.
?n traditia populara: aproape peste tot se folosea la taieturi si rani.
?n unele zone se pisa planta, ori numai frunzele ei, se storcea seva
pe rana sau taietura, iar cu resturile se legau.
?n alte parti, frunzele se pisau, se amestecau cu grasime si asa se
puneau, ori se uscau, se sfar?mau si se presara praful.
Frunza pisata si amestecata cu rasina se punea pe buboaie, ca sa le
grabeasca coacerea, spargerea si vindecarea.
Tot cu el se tratau petele de pe fata, pecinginea.
Frunzele uscate si sfar?mate se puneau ?ntre degetele de la picioare
contra oparelilor, iar crude si pisate pe bataturi.
?n amestec cu usturoi se faceau cu ele legaturi contra durerilor de
masele.
Ceaiul sau decoctul se folosea ?n multe parti contra bolilor de piept.
Ceaiul din v?rfurile florale se lua contra tusei uneori ?n amestec cu
cimbru si musetel c?nd se lua si contra astmului. Se mai faceau bai
la dureri de picioare, amestecate cu flori de f?n.
Peste tot se ?ntrebuinta pentru bolile aparatului digestiv, dureri de
stomac, colici intestinale, diaree.
Pentru bolnavii cu ulcer se fierbeau frunzele de jos nu cele care cresteau
?n sus p?na scadea apa la jumatate, iar apoi se lua de trei ori pe zi
?nainte de mesele principale c?te o ceasca.
Compozitie chimica: ulei volatil de culoare albastra, chamazulena, proazulene,
cineol, borneol, pinen, limonen, cariofilen, thion-camfen, azulen, achileina,
acid achileic, acizi organici, formic, acetic, probionic, valerianic,
alcooli: etilic, metilic, taninuri, colina, substante antibiotice.
Actiune farmaceutica: proprietatile majore ale produsului se datoreaza
uleiului volatil si proazulenelor- stomahic, tonic amare, bronhodilatator,
antiseptic, expectorant, antiseptic bronhic, inflamatii gastro-intestinale,
dezinfectant si calmant gastric si intestinal, hemostatic, stomahic,
antiseptic si calmant al mucoasei anorectale, antispasmodic al cailor
biliare, bronhodilatator, diminueaza secretiile gastrice, carminativ,
decongestiv hemoroidal analgetic, antihelmitic.
Extern; efect calmant, antiinflamator si dezinfectant, regenereaza tesuturile.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, afectiuni cardiace,
afectiunea maduvei spinarii, afectiuni stomacale, afectiuni vasculare,
afte, alergie, alopecie, anorexie, arsuri, astm, ateroscleroza, balonari
abdominale, bolile aparatului urinar, bronsite, cancer genital, chisturi
ovariene (este bine sa se adauge si frunze de nuc), cistite, colici
gastrice, colici hepatice, constipatie, contuzii, degeraturi, dischinezie
biliara, dismenoree, dureri menstruale, dureri renale, dureri de stomac,
eczeme zemuinde, enterocolite, enurezis, gastrite, fibroame uterine,
fisuri mamelonare, gastrita, gingivita, hemoragie, hemoroizi, hipermenoree,
hipertensiune arteriala, infectiile aparatului urinar, inflamatiile
aparatului urinar, leucoree, lipsa menstrelor, menopauza, menstruatie
neregulata, meteorism, metroanexita, oboseala, osteoporoza, panaritiu,
paraziti intestinali, pecingine, pete pe piele, plagi zemuinde sau infectate
chiar purulente, rinite, rino-sinuzite alergice, scabie, stimularea
ficatului, stomatita, supuratii externe, tenuri uscate, tulburari circulatorii,
tuse, ulcer varicos, ulceratii diverse, ulcer duodenal, vaginite, varice,
viermi intestinali, vitiligo (planta proaspata se stoarce pe petele
albe si apoi se sta la soare), voma. Remarcam ca ?n cazul afectiunilor
aparatului ginecologic este una dintre cele mai eficiente plante. Intra
?n compozitia ceaiurilor: gastric, contra colicilor, hepatic si laxativ
antihemoroidal.
Preparare: o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. Se pot consuma
2 astfel de ceaiuri pe parcursul unei zile.
Extern se va folosi cantitate dubla de planta.
Se poate prepara si tinctura.
O infuzie mai concentrata facuta din 10 g planta la 100 g apa ajuta
la eliminarea viermilor intestinali. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul
gol.
In cura de primavara ajuta la curatarea sangelui.
In tuse si bronsita, in anumite stari nervoase, in boli ale vezicii
urinare, ceaiul de coada-soricelului aduce o stare de imbunatatire.
Ceaiul se prepara prin infuzie din 1-2 linguri de planta la 500 g apa.
Se bea in cursul unei zile.
Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri: antiastmatic,
gastric, hepatic, contra colicilor, anticolitic, diuretic si laxativ-antihemoroidal.
Extern, se foloseste sub forma de bai sau comprese, cu efecte calmante,
antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri, diferite plagi purulente,
exeme zemuinde, hemoroizi, ulcere varicoase si abcese dentare. Are proprietatea
de a regenera tesuturile. Pentru bai se utilizeaza: 30-60 g planta la
1 l de apa. Aceasta insusire se mareste prin: adaugarea de radacina
de tataneasa. Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si
iritate.
|