Ciubotica
cucului
Denumire stiintifica:
Primula officinalis Fam Primulaceea
Denumiri populare: aglica, aglis, anghelina, calce, cinci clopotei,
ciubotica mica, ciubotele cucului, oglici, talpa gastei, tata caprei,
tata oii, tata vacii, urechiusa ursului, etc.
In traditia populara: ceaiul din flori se lua contra durerilor de cap.
Cu decoct se spalau contra durerilor de ochi. Si umflaturile se spalau
cu fiertura iar plantele se puneau in legaturi. Cu floare de ciubotica
si flori de soc se facea ceai pentru astm. Pisata cu apa se bea contra
frigurilor. Infuzia de floare amestecata cu radacina de toporas de padure,
se bea ca leac pentru febra tifoida, catare, dureri de piept, astm,
tuberculoza, iar seva din radacinile pisate se lua contra frigurilor.
Radacina se fierbea si din decoct se lua cate 3 cesti pe zi, contra
bolilor de rinichi, in special a calculilor renali.
Compozitie chimica:
- radacina si flori saponozid triterpenice 5-10%, (acid primulic, primulozida),
heterozide ca: primverina (primverozida) si primulavrozida, ulei volatil
0,10- 0,25, amidon, enzime, o substanta iritanta. Acidul primulic prin
hidroliza da un aglicon de natura terpenica, numit primulagenina A.
Primulaverozida si primverozida, aglicon, derivati ai acidului salicilic,
imprimand mirosul specific. Vitamina C :i flavonozide.
Actiune farmaceutica:
- fluidifica secretiile bronhice, emolient, expectorant, antispastic,
sedativ, sudorific, decongestionant, cicatrizant, hemostatic, regleaza
si curata sistemul venos. Are rol dilatator pentru vene. La unele persoane
pot apare reactii de intoleranta manifestate prin alergii.
Mod de preparare si administrare:
- 2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita.
Se va lasa timp de 15 minute acoperit apoi se va consuma de 3 ori pe
zi cate o cana.
-Decoct din 1 lingurita de radacina care se va pune la 250 ml apa. Se
va fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3
astfel de ceaiuri pe zi.
Extern se va folosi cantitatea dubla de planta.
Vin- recomandat mai ales pentru afectiunile inimii si venelor ca si
pentru defectele de circulatie ale sangelui. Se va cauta un vin de buna
calitate, preferabil din struguri care nu au fost stropiti cu chimicale.
Se va prefera vinul alb dulce. Se vor pune la 1 litru de vin 4 linguri
de flori maruntite. Este preferabil sa se foloseasca flori proaspete,
caz in care se vor pune 5-6 linguri de flori maruntite. Se lasa timp
de 8 zile agitand des. Se strecoara apoi. Se complecteaza pana la un
litru cu vin. Se poate ca odata cu florile sa se puna si 2 linguri de
radacina de patrunjel tocata marunt, caz in care este mult mai eficient.
Se va lua cate o lingura cu 30 de minute inainte de mese de 3 ori pe
zi in cure de lunga durata.
-Sirop din radacina- se macina fin cu rasnita de cafea radacini uscate
sau proaspete. Se va umple un borcan cam de 1\3 cu praf. Se pune peste
acesta miere poliflora, pana se umple borcanul. Se amesteca bine zilnic.
Se tine inchis la temperatura camerei. Dupa 4 saptamani se poate administra
fara a se mai strecura In ceaiuri inainte de a se da se poate pune si
putin bicarbonat de sodiu alimentar inainte de administrare.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale sau vezicale,
afte, ameteala, apoplexie, ascita, boli de piept si gat, bronsite, calculi
vezicali sau biliari, cefalee, contractii de natura nervoasa, astenii,
contuzii, depresii, dureri de cap, dureri de ochi, echimoze, friguri,
febra, ganglioni inflamati, gripa, guturai, hidropizie, inflamarea cailor
respiratorii, insomnie, isterie, laringita, litiaza urinara, inflamatii
ale miocardului (vin), migrene, nervozitate, nevralgii, plagi, pneumonie,
raceala, reumatism, rinite, rino-sinuzite, tuse de orice etiologie,
tulburari gastro- intestinale, ulceratii, umflaturi, varice (regleaza
si curata circulatia venoasa), varsaturi, vertij.
|
