Cimbrisor

Denumire stiintifica: Tymus vulgaris Fam. Labiate
Denumiri populare: cimbrisor, cimbru-grecesc, cimbru-adevarat, cimbru-bun, cimbru de gradina, cimbru-mirositor, iarba-cucului, iarba de lamaioara, lamaioara, lamaita.

In traditia populara:
- decoctul ori planta plamadita in rachiu se tinea in gura contra durerilor de dinti. Se mai lua la boli de stomac.
Pe rani se punea cimbru cu frunze cu tot si se turna peste el apa calda cateva minute.
Se spune ca tulpinile florifere sunt cele mai bune la paralizie, si la boli venerice.

Compozitie chimica:
substante amare: serpilina, ulei eteric (timol, cineol, carvacrol,), hidrocarburi terpenice (cimen, pimen, felandren, terpine, cariohilen, cardinen, mircen, terpinolen) saponine, compusi oxigenati, alcooli, ulei gras, glicozizi flavonici, acizii cafeic si rozmarinic, tanin.
Actiune farmaceutica: antiseptic intestinal, coleretic, colagog, stomahic, expectorant, antiseptic al cailor respiratorii, amelioreaza functiile ficatului si rinichilor, antihelmitic, reduce spasmele intestinale, fiind si antiseptic intestinal. Extern; antiinfectios, antiseptic, antibacterian, calmant al sistemului nervos central (bai).
Intra in compozitia ceaiurilor: antiasmatic, antidiareic si pentru gargara.

Preparare: - 1-2 lingurite de planta se va pune la 250 ml apa clocotita. Se va acoperi pentru 10 minute dupa care se va consuma in trei reprize de preferat inaintea meselor principale.
-2-3 lingurite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. Se va folosi 3-4 linguri inainte de fiecare masa.

Extern- 100 g de planta maruntita se va pune in 5 litri de apa clocotita. Se va lasa apoi sa stea acoperit timp de 15 minute dupa care se strecoara direct in cada de baie. Se va sta in cada timp de minimum 20 minute.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, afectiuni pulmonare, afectiuni renale, afte, ameteli, anemie, anorexie, arsuri, astm, balonari, bronsite acute sau cronice, contractii nervoase ale stomacului si intestinelor, diaree, dispepsie, dureri de dinti, dureri reumatice, dureri sciatice, eczeme infectate, enterite, enterocolite, eroziuni bucale, fermentatii intestinale, ficat (stimulent), greata, guta, hemoragii, infectii intestinale, inflamatii ganglionare, inflamatii mamelonare, iritatii cutanate, leucoree (mai ales functionala), migrene, nevralgii, pemfigus bucal, plagi infectate sau purulente, raguseala, rani, reumatism, ten seboreic sau actinic, tuse in special convulsiva, ulceratii ale pielii, viermi intestinali.
Notam tocmai la sfarsit pentru a fi retinut ca aceasta planta administrata sub orice forma poate sa distruga stafilococul si streptococul si din aceasta cauza este foarte utila in toate infectiile cu acesti microbi. Nu are nici un efect secundar. Se poate administra fara nici o teama chiar si copiilor mici sau femeilor gravide, chiar perioade foarte lungi de timp, mai ales in afectiunile foarte grave pe care le dau acesti microbi.

Atentie! Nu se supradozeaza deoarece poate produce tulburari gastro- intestinale, excitatii nervoase urmate de depresie si incordare motorie.

Contraindicatii: gastrite, enterite, esofagite, insuficienta pancreatica.