Brustur
Denumire stiintifica: Arctium lappa Fam. Compositae
Denumiri populare: blustan, bruscalau, brustan, brustur -amar, brustur-
mare, brustur-negru, caftulan, calcoceni, captalan, capul -calugarului,
capcalan, carcei, ciulin, ciulina, clococean, ghimpoasa, iarba-boierului,
lapuc, lapean, nadai, scai-marunt, scaiul-oii, scaete, scaete-mare,
sgar, sgaice.
In traditia populara:
- se folosea pentru vopsit in negru in amestec cu arin, sovarf, boz,
coji de nuca, etc.
A fost unul din cele mai importante leacuri babesti. Frunzele se puneau
pe rani, buboaie, uime, scurte, umflaturi, palituri.
Se mai punea pe cap contra junghiurilor. Cand pielea ardea ca focul,
se punea frunza verde pe piele. Bolnavii de lungoare puneau frunze pe
cap pentru ca "sa-i traga rautatea".
In unele regiuni, mamele si oblojeau copii cu frunze de brusture, unse
cu unt, dupa ce-i scoteau din baie.
Se mai inveleau copii cu frunze cand aveau crampe. Frunzele udate cu
otet erau leac pentru dureri de sale, unse cu unt sau unsoare, pentru
dureri de piept; iar numai palite la foc, pentru junghiuri si dureri
de inima.
In alte regiuni, pe frunza de brusture se punea radacina de papadie
prajita, amestecata cu smantana proaspata si apoi se legau cu ea contra
durerilor reumatice.
La Rasinari, decoctul plantei spala buba neagra, ori se faceau legaturi
cu brusture pisat. Radacina pisata, presarata cu sare, se punea pe talpa
pentru bataturi in talpa.
Cu decoct se spala pe cap pentru cresterea parului.
In unele sate la indigestie se faceau legaturi la buric cu trei radacini
de brusture si 3 radacini de hrean pisate si fierte in bors, ingrosate
cu tarate.
Radacina plamadita in rachiu se lua contra vatamaturii. In unele parti,
se pisa, se amesteca cu radacini pisate de mutatoare, iarba lui tatin,
boz, etc. Cu otet, tarate de bors ori faina de secara, facandu-se o
turta care se aplica pe pantece.
Decoctul de radacina se bea contra bolilor venerice si eruptiilor pe
piele, se spalau cu el la eczeme. Samanta bine pisata se punea in rachiu
de drojdie sau in apa ne inceputa si se bea in mai multe randuri contra
herniei.
La nasteri grele se fierbea brustur, se strecura zeama, se punea zahar
si se dadea lauzei, apoi bea 3 zile ceai de musetel, sa se curete.
Compozitie chimica:
- nitrat de potasiu, ulei eteric, mucilagii, inulina, acid palmitic,
acid cafeic, sigmasterol, sitosterol, substante amare, vitamine B, saruri
minerale inclusiv de potasiu, etc.
Actiune farmaceutica: aromatizant, calmant al colicilor intestinale,
absoarbe gazele, galactagog, reduce starile de voma, antiseptic intestinal,
carminativ, stimuleaza digestia, diuretic, antiinflamator renal, calmeaza
durerile de cap, expectorant, antiseptic pulmonar, antiinflamator gastric,
antitumoral, aromatizant, antidiareic usor. Partea cea mai toxica a
plantei este radacina datorita arctininei, uleiului esential si lactonei
care poate provoca tulburari digestive, transpiratii, nefrite, poliurie
sau anurie, dar cu pronostic bun pentru ca inceteaza dupa ce nu se mai
foloseste planta.
Ar mai trebui adaugat ca impiedica infectiile si inmultirea microbilor.
Are actiune antitermica. Este astringent excelent si provoaca dezintoxicarea
organismului. Modereaza si chiar regleaza secretiile organismului. Ajuta
cicatrizarea. Datorita diurezei pe care o produce se foloseste la o
serie de afectiuni ale ficatului, guta, diabet, la cei care vor sa-si
reduca cantitatea de colesterol, creste diureza. In afectiuni dermatologice
este foarte util incepand cu cele mai frecvente si diverse afectiuni
si terminand cu cele mai grave: cancer. La toate ajuta contribuind la
vindecare.
Cosmetica: actiunea sa este diversa de la cresterea parului,
pana la seboree sau alte afectiuni se poate folosi cu succes in foarte
multe afectiuni cosmetice.
Remarcam de asemenea ca poate sa distruga stafilococul datorita lactonei.
Semintele de brustur sunt indicate si ele pentru intinerire si chiar
in timpul nasteri usurand durerile nasterii.
Frunzele proaspete se folosesc atat in actiunea de dezintoxicare a organismului
cat si in diferite rani cu rol cicatrizant sau dezinfectant.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni:
- acnee, abces, afectiuni bucale, afectiuni ale cailor urinare, afectiuni
ale ficatului, afectiuni pulmonare, afectiuni stomacale, alergie, alopecie,
anorexie, balonari intestinale, bronsita acuta si cronica, calculoza
biliara, cancer, celulita, colesterol crescut, colici intestinale, colita
de fermentatie, constipatie, cosmetica, diabet, diaree, dermatite, descuamarea
pielii, dureri de cap, eczeme microbiene, eczeme uscate, eliminarea
toxinelor din organism, epilepsie, eritem polimorf, erizipel, faringite,
febra, furunculoza, gripa, guta, hemoroizi, herpes, hipertensiune, infectii
urinare, inflamatii acute si cronice, insuficienta respiratorie, intepaturi
de insecte, leucoree, mancarimi de piele, matreata, micoze, nefrite,
obezitate, pemfigus, raceala, reumatism, rani, tenuri seboreice, tumori,
ulcer gastric, ulceratiile pielii vechi sau zemuinde, urticarie si in
foarte multe alte afectiuni.
Preparare:
- o lingurita de
planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa acoperit
pentru 10 minute apoi se va consuma dupa mese. Se pot consuma 3 ceaiuri
pe zi. In colitele de fermentatie se consuma ne indulcit sau indulcit
cu zaharina.
Tinctura: daca este posibil se va face din radacina proaspata. Se va
pune 50 g de radacina spalata si maruntita la 250 ml alcool alimentar
de 70?. Se acopere pentru 15 zile tinandu-se la temperatura camerei.
Se agita de mai multe ori pe zi. Se va strecura apoi si se pune la rece
in sticla mai mica. Se inchide ermetic. Se va lua cate 1 lingurita diluata
in 100 ml apa de 2-3 ori pe zi. Se poate folosi in acest fel la afectiunile
de mai sus. Se poate lua perioade lungi de timp.
Unguent: se fierbe in 250 ml ulei 50 g de planta maruntita timp de 3
ore pe baia de apa. Se poate folosi apoi acest ulei intern cate 1 lingurita
pe zi in multe din afectiunile enumerate. Extern se unge cu el local.
Se mai poate din nou pune pe baia de apa si se adauga ceara de albine
in functie de cat de tare doriti sa obtineti crema. Se poate de asemenea
adauga si putin propolis.
|