"Curajul nu inseamna absenta fricii,
ci a considera altceva ca fiind mai important decat frica.”
Imi place
definitia curajului de mai sus, sugereaza un lucru: curajul este
abilitatea de a trece la actiune in ciuda fricii. Cuvantul “curaj”
deriva din latinescul “cor”, care inseamna “inima”. Iar o posibila
interpretare ar fi aceea conform careia cu cat inveti mai bine sa
actionezi in pofida fricii, cu atat devii mai uman, in timp ce
lasandu-te condus de frica, te cufunzi tot mai mult in limitari pe toate planurile evolutive.
Spre exemplu: cu cat
eviti mai mult sa propui cuiva o intalnire, cu atat iti va fi mai
greu sa faci asta pe viitor; cu cat eviti mai des sa spui NU atunci cand simti ca este cazul, cu atat iti va fi mai dificil sa o
faci mai tarziu.
Comportamentele de
evitare produc pe termen lung stagnarea. Pe masura ce
imbatranesti, iti consolidezi reactiile de frica pana la punctul in
care ti-e greu sa-ti imaginezi ca ai mai putea trai fara ele. Ajungi
sa iti iei temerile in serios; ele devin a doua natura, cat se poate
de reala pentru tine. Te cuibaresti astfel intr-o viata care sa
te tina la distanta de orice provocari: o casnicie stabila desi
nefericita, o slujba neimplinitoare care insa nu presupune asumarea de riscuri, un venit
sigur dar insuficient.
Apoi iti
rationalizezi comportamentul: ai o familie de intretinut deci nu
poti sa-ti asumi riscuri, esti prea batran pentru o reorientare
profesionala deci nici o sansa de un ban in plus, nu poti sa
slabesti fiindca esti gras din cauza genelor si oricum e prea tarziu
pentru asta. Un an, cinci, zece ani au trecut si
realizezi ca in tot acest timp viata ta nu s-a schimbat.
Care este modul
tau preferat de a-ti reduce viata la tacere? Poate o acoperi
uitandu-te la televizor, ascultand radioul, lucrand ore nesfarsite
la o slujba nesatisfacatoare sau consumand alcool, cafea si
dulciuri.
Insa de fiecare data
cand faci asta, iti cobori nivelul de constiinta. Te afunzi
plin de teama si auto-limitari
in vizuina "securizata" a unui trai mecanic,
indepartandu-te
de posibilitatea de a deveni o fiinta umana pe deplin constienta si implinita.
Reactionezi la toate, in loc sa-ti urmaresti in mod activ si creativ scopurile.
♦♦♦
Dar in spatele
scenei se petrece ceva diferit, nu-i asa? Vocea aceea mica din
strafundul mintii isi aminteste ca asta nu e viata pe care iti
doresti s-o traiesti. Vocea interioara iti sopteste ca vrea mai
mult, mult mai mult. Vrea sa devii mult mai bogat, sa ai o relatie
excelenta, sa-ti aduci corpul in forma maxima, sa inveti lucruri
noi, sa calatoresti in jurul lumii, sa ai multi prieteni minunati,
sa-i ajuti pe cei nevoiasi, sa realizezi ceva semnificativ.
Vezi daca poti
condensa mesajul din acea voce intr-un un singur cuvant sau
doua. Ce-ti spune sa faci? Vorbeste. Scrie.
Danseaza. Demisioneaza. Invata. Pleaca. Fa sport. Vinde. Schimba. Treci mai departe.
Intreaba. Iarta. Orice ai auzi, noteaza. Poate ai
chiar cuvinte diferite pentru fiecare aspect al vietii tale.
Iar dupa ce ai
ascultat cu atentie, trebuie sa faci pasul dificil de a recunoaste in
mod constient ca acel lucru este ceea ce vrei cu adevarat.
♦♦♦
E in regula daca
nu crezi ca este posibil pentru tine lucrul respectiv. E in
regula daca nu vezi cum l-ai putea avea vreodata. Dar nu nega nici un moment ca il
vrei ci integreaza-l in contiinta ta ca pe adevarul tau. Astfel puterea personala creste iar posibilitatea de a atrage lucrul respectiv devine tot mai mare odata cu acceptarea si integrarea lui ca stare de constiinta in viata cotidiana.
Cand iti privesti
corpul supraponderal, recunoaste ca vrei de fapt sa fii suplu si
sanatos. Cand iti aprinzi urmatoarea tigara, nu nega ca vrei sa fii
nefumator. Cand intalnesti potentialul tau suflet-pereche, nu nega
ca ti-ar placea la nebunie sa ai o relatie cu acea persoana. Cand
intalnesti un om care pare sa fie in perfecta armonie cu el
insasi, nu nega ca si tu tanjesti dupa acel nivel de pace si seninatate
interioara.
Iesi din starea de
negare. Treci in starea in care admiti: “Vreau cu adevarat
lucrul acesta, dar mi se pare ca in momentul de fata nu am capacitatea
de a-l obtine”. E perfect sa vrei un lucru pe care nu crezi ca il
poti avea. Si e aproape sigur ca te inseli cand crezi ca nu-l poti
avea. Dar mai intai inceteaza sa te mai minti pe tine insuti pretinzand ca de fapt nu-l vrei.
♦♦♦
Dupa acest moment de
constientizare este necesar sa trecem la a intreprinde 2 tipuri
succesive de actiuni:
- Prima
actiune este sa adunam mai multe cunostinte si abilitati in
domeniul care face obiectul temerilor noastre. Confruntarea directa
a temerilor poate fi utila, dar daca teama se bazeaza in mare
masura pe lipsa priceperii, poti in prima instanta sa reduci sau sa
elimini teama prin dobandirea de informatie pretioasa si prin
educare.
- Cea de-a
doua actiune este analoga antrenamentului progresiv cu greutati.
Incepe cu greutati pe care le poti ridica dar care reprezinta o
provocare pentru tine, si apoi, progresiv, antreneaza-te cu greutati
tot mai mari pe masura ce devii mai puternic. Aceasta este ierarhia
fricilor tale. Iar ordinea in care confruntarile vor elimina fricile
una cate una este de la cea mai mica la cea mai mare.
Frica nu este un
dusman. Este o busola care-ti indica directiile in care ai nevoie
sa te dezvolti. Deci cand intalnesti o noua teama in tine,
accept-o in totalitate, confrunt-o pe deplin si celebreaz-o ca pe o reala oportunitate de crestere, tot asa cum ai celebra
atingerea unui nou record personal la antrenamentul cu greutati.
♦♦♦
SENSUL existentei
tale il poti descoperi doar tu.
Nimeni din lume nu a trait exact
aceleasi experiente ca si tine, si nimeni n-a gandit exact aceleasi
ganduri.
De aceea, inainte de a porni pe o cale intreaba-te: are calea
aceasta o inima, un suflet, o cutezanta aparte catre ceva mai bun? Daca raspunsul este nu, vei sti asta si va trebui
sa alegi o alta cale.
Problema este ca nimeni nu pune intrebarea. Si
cand un om realizeaza in sfarsit ca a ales o cale fara inima,
aceasta este gata sa-i dea viata peste cap.
♦♦♦
E timpul acum sa
evaluam noul context din punct de vedere practic... Cum poti
mentine un echilibru intre necesitatea de a-ti onora obligatiile
tridimensionale, cum ar fi sa castigi bani pentru a-ti plati
facturile si impozitele, sa-ti multumesti seful, sa-ti intretii
familia, sa pastrezi relatii sociale cu oameni care nu te inteleg,
pe de o parte, si noua viziune despre tine insuti de care vrei cu
disperare sa te apropii, pe de alta parte? O multime de temeri noi
s-ar putea sa se iveasca in legatura cu aceasta trecere aparent
imposibila. Cum te vei intretine? Ce se va alege de relatiile tale?
Nu cumva te amagesti singur?
Cel mai bun sfat
pe care ti-l pot da in privinta asta este sa nu mai incerci sa
arunci o punte intre cele doua universuri.
Mai bine te
concentrezi pe a incepe procesul de manifestare a noii viziuni
despre tine de la zero, ca pe un proces independent de restul vietii
tale, reprezentand o alta directie in viata ta care se construieste
treptat si de la inceput. Fa-o chiar daca asta creeaza o disensiune temporara
in existenta.
De exemplu, sa
zicem ca lucrezi in prezent ca avocat de divorturi, dar curajul si
vocea interioara iti spun ca va trebui sa abandonezi pana la urma
ocupatia aceasta intemeiata pe relatii ostile. Te vezi mai degraba
ajutand cu pasiune oamenii sa-si vindece relatiile defectuoase. In
calitate de avocat de divorturi nu iti dai seama cum ai putea sa
vorbesti despre relatii armonioase, in timp ce, in partea cealalta nu
vezi un mod de a trai din cariera cea noua, cel putin nu imediat. E
o falie prea mare intre noua viziune si realitatea practica.
Asa ca in
loc sa incerci sa acoperi falia, incepe pur si simplu sa-ti construiesti noua viziune pornind de la zero in timpul liber de
care dispui, chiar daca asta inseamna doar o ora-doua pe saptamana.
Fa-ti treaba obisnuita ca avocat, dar in timpul liber incepe spre exemplu sa
postezi anonim informatii pe forumuri dedicate relatiilor, sfatuind
cuplurile cum sa-si vindece relatiile. Foloseste-ti talentele
oratorice dezvoltate ca avocat pentru a incepe sa vorbesti unor
grupuri mici de oameni despre vindecarea relatiilor. Poate vei crea
un nou site pe web, unde sa scrii si sa postezi articole despre noua
ta pasiune. Nu e nevoie sa ascunzi faptul ca esti avocat, dar nu-ti
bate capul cu conectarea acestor doua lumi. Traieste in paradox.
Incepe sa-ti dezvolti noul eu permitand vechiului eu sa traiasca in
paralel pentru un timp.
Ce se va intampla este ca iti vei dezvolta priceperea in noua ta preocupare, si pana
la urma vei fi capabil sa te intretii din asta, chiar daca nu stii
cum s-o faci imediat. Poate ca nu stii in momentul asta cum te-ai
putea intretine din noua viziune, dar asta nu-i o problema. Incepe
totusi, fa-o pe gratis, fara sa te preocupi de cum ai putea s-o
transformi intr-o cariera full-time.
Asteapta cu
rabdare claritatea si ramai conectat cu intentia. Pana la urma vei gasi acea cale de a pune
lucrurile in miscare. Si cand va veni timpul, vei putea sa renunti
impacat la vechea cariera si sa-ti investesti toata energia in cea
noua. La un moment dat vei putea sa te dedici pe deplin noului tau
sine. Pasiunea pentru noua ta munca va depasi in cele din urma teama
de a renunta la vechea sursa de stabilitate.
Asa ca in loc sa
incerci sa-ti transformi vechea ocupatie in cea noua, incepe doar
procesul de a o construi pe cea noua, lasand-o pe cea veche sa se
estompeze progresiv. Chiar daca nu poti investi decat doua ore pe
saptamana in noua ta ocupatie, vei descoperi probabil ca acest timp
iti ofera mai multa satisfactie si implinire decat toate celelalte ore puse la un
loc, iar aceasta energie a pasiunii si dedicarii te va face sa gasesti un mod adecvat de a
spori treptat prezenta acestei ocupatii in viata ta, pana cand iti
va umple mai toate zilele.
Totusi, cel mai important lucru este sa incepi ACUM sa introduci noua viziune despre tine in viata de zi cu zi, chiar si daca intr-o foarte mica masura pentru inceput.
♦♦♦
Oricat de dificil
ar parea, fa alegerea de a trai constient! Nu ceda acelui
mod de gandire doar pe sfert constient, bazat pe frica, reactie oarba, complacere sau negare,
umplandu-ti viata cu superficialitati menite sa te faca sa eviti
infruntarea cu ceea ce simti in momentele de tacere dintre ganduri.
♦♦♦
Nu
imbatrani fara
sa imbratisezi provocarea aventurii menite sa fie viata ta!
Vei ramane poate fara bani. Vei experimenta poate in mod repetat
esecul si respingerea. Poate ca vei indura suferinte fizice sau emotionale..
Dar toate
acestea sunt borne presarate pe drumul unei vieti traite curajos. Sunt
victoriile tale private, sculptand in interiorul tau un spatiu
amplu, ce va fi umplut treptat cu adevar, iubire si libertate.
Nu poti gasi
aur fara sa doresti sa-ti traiesti experienta personala in cautarea
lui! Iar incercarile care se ivesc pe parcurs au menirea ca,
impreuna cu visul nostru, sa ne faca sa ne insusim si lectiile
aferente calatoriei catre implinirea lui.
Asa ca da-i drumul si
simte frica, apoi aduna-ti curajul de a-ti urma totusi visele!
Iti vei descoperi
comoara si vei deveni mai bun!
Eduard Irimia