Terapie cu ajutorul arborilor sau Silvoterapie

Arbori pentru sanatate

Stim ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul acestora. Acest tratament este util in diverse boli, dar pina in prezent nu s-a stiut ca fiecare arbore are un bioritm al sau - cu ore de repaus si ore de maxima activitate biologica. Aceste perioade de maximum sint cele in care arborii ne aduc un folos maxim din punctul de vedere al efectelor terapeutice. Unii arbori ne atrag, altii sint neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. Fiecare dintre noi isi poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti si care il va ajuta. Este necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii energie pozitiva, altii energie negativa. Spre exemplu, energia pozitiva este proprie mesteacanului, stejarului, pinului, catanului, artarului, teiului, frasinului, salciei. Acesti arbori ne alimenteaza cu energia lor vitala, dind sanatate organismului uman.

Arborii cu energie negativa sint plopul, plopul tremurator, bradul, platanul, malinul, arinul. Acesti arbori absorb energia din corpul omului si, o data cu ea, extrag si durerea, eliminind din organism energia daunatoare.

Perioadele de activitate a arborilor

Mesteacanul.
Intre orele 2.00 si 3.00 (ora Bucurestiului), mesteacanul se afla in perioada de pauza. Perioada activa este cuprinsa intre orele 4.00 si 8.00 (valoare maxima - in restul timpului nu se obtine efectul maxim). Energia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. Persoana apasata de stres se lipeste de scoarta mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul, linistea sufleteasca revine.

Stejarul

Este in repaus intre orele 14.00 si 16.00. Perioada cea mai activa este intre orele 21.00 si 3.00 dimineata. Energia stejarului este puternica, atotstapinitoare. De stejar nu te poti apropia oricum. Cei ce sint iritati, plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In prima etapa este nevoie de energia unui plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa aceea, ne putem apropia si de stejar, pentru a beneficia de aportul energiei sale.

Pinul
La fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). Energia pinului este puternica. El este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihico-emotional de la persoana afectata.

Artarul
Perioada de repaus a acestui arbore este intre orele 3.00 si 4.00, iar cea de activitate intre orele 6.00 si 9.00. Energia artarului este moale, relaxanta si aduce intr-o stare de armonie invelisul energetic (aura) al omului. De asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar.

Frasinul
Are o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine cimpul energetic uman si redreseaza si psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizindu-se o concentrare puternica a atentiei. Frasinul inregistreaza un maxim al activitatii intre orele 10.00 si 12.00. Acest arbore se recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.

Castanul (salbatic)
Este activ intre orele 12.00 si 14.00, perioada de pauza fiind intre 6.00 si 7.00. Energia castanului elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului cu acest arbore poate duce la halucinatii.

Teiul
Acest arbore se afla in repaus intre 5.00 si 6.00, fiind activ intre orele 1.00 si 5.00. Energia teiului este de factura moale, blinda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si pace. In China teiul este numit (si nu degeaba) copacul uitarii.

Salcia
Repausul salciei este intre 1.00 si 2.00, iar activitatea intre 17.00 si 20.00. Energia salciei este moale, calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia ei. In preajma salciei trece senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de durerile de cap si sa readuca armonia in intregul organism.

Plopul
Pauza este intre orele 3.00 si 4.00, iar activitatea intre 14.00 si 17.00. Energia este uniforma, moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia psihicului. Daca imbratisam plopul pentru citeva minute, scapam de oboseala. Dar nu este bine sa exageram, caci se produce un retur al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.

Plopul tremurator
Acest arbore se odihneste intre 1.00 si 2.00 noaptea si este activ intre orele 13.00 si 16.00. Creste in zone umede. Plopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in apropierea acestui arbore mai mult de 10 minute. In general, oamenii se resimt intr-o padure de plopi tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi, raminerea un scurt interval de timp linga un asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de energie daunatoare. In doar 10 minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de masele, doar lipind ramurica de obraz. De fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de durerile de cap si crizele cardiace.

Arinul
Creste, de asemenea, in zonele umede. Ramine in repaus intre orele 0.30 si 3.00. In rest este in permanenta activ. Energia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest copac. Dar, daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara. Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in reumatism este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin.

De retinut
Pentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna copacii cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de calitate (si a unei zone bioenergetic corespunzatoare).

Cine sint medicii din paduri

Lemnul este, fara indoiala, materia nobila pe care omul o foloseste cel mai mult. Il gasim peste tot in viata noastra cotidiana. Pe toata suprafata globului au trecut secole fara sa-i marcheze existenta. Fiecare esenta de copac ofera caracteristici bine precizate care ii conditioneaza existenta. Lemnul este usor, rezistent, omogen, elastic. Din el se fac mobile, scheleti, hirtie, opere de arta. Dar copacul nu ne ofera doar lemnul sau. Fructele sale, frunzele sale, scoarta sau seva sint de asemenea foarte utilizate si contin in special calitati terapeutice apreciate din cele mai vechi timpuri

Pinul
Mugurii expectoranti sint utilizati la fabricarea medicamentelor pentru caile respiratorii de mai multe mii de ani. Pe timpul faraonilor, medicii egipteni foloseau deja pinul pentru dezinfectarea bronhiilor. Extractele din rasini sint de altfel eficace contra reumatismului, gutei si a bolilor de piele. Hidroterapia se poate lauda cu meritele conurilor verzi si a acelor care se gasesc ca extracte in numeroase saruri de baie.

PINUL FACE MINUNI IN BOLILE RESPIRATORII
Datorita uleiurilor esentiale, taninului si vitaminei C, pe care le
contin, mugurii de pin (PINUS SYLVESTRIS) vindeca spectaculos bolile
aparatului respirator si sunt cicatrizanti.

Dintre produsele pe baza de muguri de pin, infuzia, extractul si
uleiul esential din muguri sunt cel mai frecvent recomandate, ne-a
declarat Ramona Weisz, reprezentant al companiei Hofigal, cunoscut
producator de produse naturiste.

INHALATII

Uleiul esential este antiinflamator, expectorant, antiseptic,
fluidifiant al secretiilor bronsice, sedativ al tusei, dezinfectant al
cailor respiratorii si diuretic. A dat rezultate bune in vindecarea
afectiunilor laringelui, traheei si a bronhiilor. Mai este indicat si
in tratamentul pleuritelor si pneumoniilor. Pentru afectiunile
laringelui si traheei se foloseste sub forma de inhalatii. El se mai
foloseste in cistite cataracte, uretrite, pielite.


REUMATISM CRONIC

Se mai prescrie in reumatism cronic degenerativ, artroze generalizate,
spondiloze, osteoporoza senila, intarzierea consolidarii locurilor
fracturate. Da rezultate si daca este utilizat impreuna cu alte
plante. De exemplu, cu coacaz negru, vita-de-vie, mur in reumatism
cronic degenerativ, artroze generalizate; cu iedera in spondiloze,
artroze vertebrale; cu mur in gonartoze; cu mur, merisor, sequoia in
osteoporoza senila; cu brad alb in fracturi patologice si intarzierea
consolidarii fracturilor.


TINCTURA DEZINFECTANTA

Peste 20 gr. ace de pin proaspete tocate marunt puneti 200 ml alcool
alb de 70 grade si lasati la macerat 2 saptamani. Strecurati maceratul
presand materia vegetala, filtrati-l si turnati-l in sticlute inchise
la culoare. Luati cate 5-10 picaturi pe zi, intr-un pahar cu apa in
tratamentul tusei, cistitei, uretritei.


INFUZIE CALMANTA

Extractul din muguri se ia cate 50-70 picaturi, o data pe zi, impreuna
cu alte remedii sau 50 picaturi de trei ori pe zi singur. Tot din
muguri se poate prepara o infuzie calmanta in caz de bronsita si
litiaza urinara. Turnati 250 ml apa clocotita peste o lingura de
muguri sfaramati bine. Lasati sa se infuzeze 15 minute si strecurati.
Beti 2-3 ceaiuri.

Ulmul
Dioscoride si Pliniu ii recomandau in vederea folosirii contra afectiunilor pielii. Frunzele sale au ca efect o remarcabila putere cicatrizanta si antiinflamatoare. A doua scoarta recoltata primavara de pe ramurile tinere are calitati astringente si se foloseste la fabricarea medicamentelor contra hidropiziei. Este recomandata de asemenea pentru tratarea dermatrozelor si reumatismul. Din pacate, cea mai mare parte a ulmilor a fost decimata.

Mesteacanul
Seva mesteacanului are cea mai mare calitate terapeutica. In Suedia se produce din aceasta zahar si vin. In Rusia se prepara bere si un fel de pasta pentru a o amesteca cu caviarul. In anumite provincii franceze se prepara vin spumos asemanator cu sampania. Scoarta sa este febrifuga, diuretica si stimuleaza digestia. Infuziile din frunze de mesteacan sint eficace contra gutei, reumatismului si calculilor renali iar mugurii activeaza secretia biliara.

MESTEACANUL, TONICUL IDEAL PENTRU SISTEMUL NERVOS

Mesteacanul (Betula verrucosa, Betula alba) este perfect pentru
reglarea sistemului nervos si tratarea bolilor de rinichi. De
asemenea, curata organismul de toxine.

In gemoterapie se folosesc muguri, seminte si seva de mesteacan, puse
la macerat.


BUN IN LITIAZA RENALA

Mugurii se folosesc la rinite, rinofaringite, sindroame nefritice,
reumatism, rahitism, carente minerale, boala Scheuermann. Semintele
sunt tonice ale sistemului nervos, fiind indicate in neurastenie,
dificultati de concentrare, pierderi de memorie, astenia mentala a
varstnicilor, sindrom depresiv. Seva este indicata in litiaza renala,
cistite cronice si recidivante, albuminurie, sindrom cardiorenal,
boala artrozica, guta, hipercolesterolemie, stomatite, gastrite,
calvitie precoce, celulita, piele cu elasticitate pierduta, dermatoze.


CUM SE IAU GEMODERIVATELE

Produsele pe baza de mesteacan se administreaza diferit. Gemoderivatul
din muguri 30-50 picaturi, de 2-3 ori pe zi, in tulburari de crestere;
50-70 picaturi, de 1-2 ori pe zi, in caz de afectiuni reumatismale si
renale. Gemoderivatul din seminte: 50 picaturi, de 2 ori pe zi, in caz
de surmenaj, pierderi de memorie. Se indica in special pentru tinerii
care au de sustinut examene dificile. Gemoderivatul din seva: 50
picaturi, de 2 ori pe zi, ca diuretic, in hiperuricemie,
hipercolesterolemie, inflamatii articulare, renale si conjunctivale.


INFUZIE DIN FRUNZE

Mesteacanul se poate asocia cu brad, maces si coacaz negru in rinite,
rinofaringite; doar cu brad, in tulburari de crestere; cu fag in
tulburari de metabolism. Infuziile din frunze de mesteacan sunt bune
contra gutei, reumatismului si calculilor renali.
recoltarea

Frasinul
Foarte mult timp i s-a atribuit acestui copac robust puteri magice, caci proprietatile sale terapeutice sint numeroase. O infuzie de frasin administata persoanelor care sufera de reumatism articular devine un adevarat elixir pentru o viata mai lunga. Ajuta in lupta contra gutei si dureroaselor colici renale. Semintele sint renumite pentru calitatea diuretica, iar scoarta ramurilor este febrifuga.

Castanul
In Ardeche, in Corse sau in Limousin, castanul este mai cunoscut sub numele de arborele de piine. De-a lungul secolelor, taranii utilizau faina de castan pentru a-si face piine. Bogate in substante, frunzele sale dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si pot vindeca bronsitele si reumatismul. Folosita tot ca infuzie, scoarta sa are proprietatea de a scadea temperatura. Castanul prezinta de altfel proprietati bacteriostatice.

Stejarul
Regele padurilor este un arbore sacru inca din Antichitate, datorita longevitatii sale exceptionale. Frunzele, ghindele, scorta sint foarte bogate in substante active si au proprietati astringente si tonice. Se foloseste contra diareei, dizenteriei, hemoragiilor. Pudra de scoarta opreste hemoragiile nazale. In timpul primului razboi mondial germanii faceau cafea din ghinde pentru a digera mai bine... fara a fi agitati!

STEJARUL, REMEDIUL PENTRU DISFUNCTIILE SEXUALE

Stejarul (QUERCUS PEDUNCULATA) este un remediu naturist pentru
astenie, disfunctii sexuale si dezechilibre cauzate de menopauza si
andropauza.


De la stejar se folosesc mugurii proaspeti, radacinile tinere, scoarta
interna a radacinilor, ghindele si inflorescentele, fiecare puse la
macerat.

RECOMANDAT IN ASTENII

In principal, stejarul are efecte terapeutice asupra aparatului
genito-urinar, a sistemului circulator si a intestinelor. Are
proprietati revitalizante asupra persoanelor cu debilitate sau de
varste inaintate. Mai este indicat in astenii si diverse tipuri de
alergii. Mugurii regleaza functia intestinala si cresc tensiunea
arteriala la hipotensivi.

BOLI DE PIELE

Radacinile tinere si scoarta lor interna sunt cicatrizante si se
utilizeaza in diverse afectiuni dermatologice. Ghindele sunt utile in
problemele sexuale, in frigiditatea tinerelor femei, dar si in stari
depresive. Inflorescentele, prin continutul crescut de hormoni
sexuali, sunt indicate in tulburari aparute la pubertate sau la varste
avansate, adica menopauza si andropauza.

IN SURMENAJ

Se foloseste cu mesteacan pufos si merisor in constipatie; cu porumbar
si mesteacan pufos in astenie, surmenaj fizic si intelectual; cu
salcie alba in tulburari menstruale; cu coacaz negru in alergii.


CUM SE IAU EXTRACTELE

Din extracte se iau cate 50-70 picaturi, de 1-2 ori pe zi,
administrate cu 15 minute inaintea meselor, intr-un pahar cu apa. Daca
se asociaza cu altele, se administreaza in priza unica de 70-100 picaturi.

Malinul
Originar din Orientul Mijlociu, malinul este recunoscut pentru frunzele sale rosiatice. Dar nici fructele sale nu sint lipsite de calitate. Nu exista un mai bun diuretic ca fructele malinului. Infuzia este recomandata contra inflamatiilor cailor urinare, gutei si artritei. Cu un gust delicios, fructele de malin, asemanatoare cireselor, dar mai micute, au avantajul de a fi foarte bogate in vitamina A. Pulpa lor se poate aplica pe fata pentru a regenera epidermele obosite.

Teiul
Cine nu cunoste ceaiul rosiatic si amarui al teiului? Nu exista, in zilele noastre un mai bun depurativ. Il gasim de altfel concentrat in mai multe medicamente. Efectele sale hipotensive si antispasmatice realizeaza un excelent remediu contra stresului si oboselii. Bebelusilor prea nelinistiti li se fac chiar bai cu tei datorita acestor proprietati. Pe timpul iernii, florile sale sint utile in cazul gripelor durerilor sciatice.

Salcia
Nu a trebuit sa asteptam aparitia stiintei moderne sau a analizei chimice pentru a descoperi proprietatile salciei. Salicina continuta de frunzele si scorta sa este precursorul structurii aspirinei de astazi. Inca din Antichitate se cunosteau calitatile sale de a reduce febra si durerea. Taranii faceau ceai contra migrenei folosit ca antiinflamator cu uz extern. Mugurii sai au efect sedativ si reduc excitatia genitala in caz de insomnie.

Fagul
Preferind umbra si umiditatea, fagul desavirseste o padure remarcabila. Din punct de vedere al lemnului, el reprezinta fericirea timplarilor. Legenda spune ca era lemnul favorit al vrajitoarelor... pentru mersul lor pe matura. Scorta sa neteda si argintie are proprietati astringente si antiseptice. Foarte eficace pentru dezinfectarea plaminilor, ea se foloseste in diferite siropuri.