Clasificarea tipurilor de miere

Numarul sortimentelor la miere depaseste chiar pe acela al sortimentelor de flori melifere, dar în general se admit trei mari categorii de miere de albine:

mierea de nectar (floral sau extrafloral), mierea de mana si mierea de zahar industrial (aceasta este neadmisa ca miere naturala, fiind socotita ca falsificata).
Sortimentele de miere de nectar au cea mai larga variabilitate dupa loc, dupa an de recolta si se împart în trei categorii:

1. miere de nectar poliflora comuna

2. miere de nectar poliflora regionala (de munte, de fâneata, de delta)

3. miere de nectar monoflorala (de tei, de salcâm, de izma, de floarea soarelui etc.)

Sortimentele de miere

Categoriile de miere si sortimentele difera foarte mult între ele. Se pot deosebi fie prin însusirile lor organoleptice (dupa culoare, aroma si gust), fie dupa analize efectuate în laboratoare speciale. De aici deriva si usurinta cu care se poate lua drept miere naturala o miere falsificata, necorespunzatoare alimentar si cu atât mai putin medicinal.
La noi în tara, sorturile de miere monofiora de nectar, cele mai obisnuite, sunt: mierea de salcâm, mierea de salcie, mierea de trifoi si lucerna, mierea de tei, mierea de zmeura, mierea de hrisca, mierea de sulfina, mierea de mustar si ridichii, mierea de brad, mierea de artar, mierea de facelia, mierea de stejar.
Dupa valoarea ei comerciala si indiciile organoleptice (de gust) este împartita în doua categorii:

• mierea de calitate superioara A - de salcâm, de tei etc.

• mierea de calitate inferioara B - de hrisca, de iarba neagra etc.

In fiecare tara însa, aceste standarde difera.

In piete, producatorii individuali vând diverse sortimente de miere alimentara, prea putin controlata ca atare, deci cu însusiri medicinale cu totul echivoce. .
Asociati Crescatorilor de Albine din România, ofera câteva sortimente de miere poliflora sau monofiora controlata dupa „STAS"-uri, dar numai cu valoare alimentara.
Din astfel de sortimente, o serie de preparate dietetice, cosmetice, medicinale si medicamentoase din miere si din produse apicole.
Aceste preparate si remedii naturale se pot procura de la magazinele specializate.

Calitatile mierii depind în mod esential si de modul de conservare a acesteia.
Datorita caracterului ei organic complex, mierea trebuie pastrata numai în vase de sticla neutra, de culoare închisa sau în vase opace de ceramica, de metal smaltuit.
Mierea prin acizii sai slabi ataca metalele cu care intra în reactie, se modifica, se contamineaza de la ele, alterându-se progresiv.

Lumina inactiveaza o însemnata parte activa din componenta mierii modificând-o progresiv; la fel caldura si umiditatea. Mierea contine substante active volatile ca arome, eteri etc, care se pierd prin expunerea la aer. Aceasta produce de altfel si alte modificari, diminuând valoarea mierii. De asemenea, mierea poate fi contaminata foarte usor de mirosuri straine, de praf sau alte impuritati, de radiatii ionizante etc. Pentru a evita aceasta, vasul trebuie sa fie etans, închis ermetic.
Mierea, în conditiile de mai sus, îsi poate pastra activitatea 6-12 luni fara a-si schimba prea mult compozitia si actiunile utile. Chiar fara a controla aceste detalii, mierea poate sa se pastreze un timp mult mai îndelungat, dar numai cu valoare alimentara.

In paginile urmatoare, va invit sa cititi mai multe despre proprietatile miraculoase ale mierii de albine:

Mierea - alimentul natural cu proprietati miraculoase

Despre proprietatile terapeutice ale mierii

Mierea si zaharul

Mierea - tipuri principale

Tratamente naturiste cu miere

Intrebuintari ale mierii in diverse afectiuni