|
||||||||||||||||
Prima pagina
|
Articole
|
Cum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc. Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor. Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.
In ce afectiuni se folosesc mai ales
Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei
care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar
numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate
componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata
in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele.
Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai
larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza
si dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor
totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor
si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si
cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune
arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice
si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.
Care este compozitia lor
In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume,
in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele si
levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in
ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint
metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind
cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic,
sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor
organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.
De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat
de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie,
cit 4 g bicarbonat.
Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile
de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine
liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele,
nucile si maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele,
migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina
A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de
stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii
sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea
consumarii in stare proaspata.
Tot bine reprezentate in sucurile de fructe si legume sint si oligoelementele
minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie
sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai
mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe
si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la
actiunea alcalinizanta a sucurilor.
Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume
Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume, acestea
ar fi cam urmatoarele:
-Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atit
mai mare cu cit suportul glucide este mai bine reprezentat. Astfel 100
ml suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g portocale 49 de calorii,
100 g mere 52 de calorii, iar 100 g struguri intre 76 si 99 calorii;
-Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sint metabolizati
in organism in saruri alcaline;
-Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea
il contin, motiv pentru care pot fi date din abundenta in regimurile hiposodate;
-Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.
-Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante
tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor si gutuilor;
-Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in
balast, cum sint perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor;
-Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide
si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire.
Pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice
-Sucurile de fructe si legume avind, dupa cum am mai precizat, valoare
energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice,
reducind astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara
a diminua volumul mesei. E bine a sti din acest punct de vedere, ca daca
100 g de piine ne dau in jur de 230-250 calorii, o aceeasi cantitate de
pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40 calorii. Daca 100 g smintina
ne dau in jur de 200-300 calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau
prune, ne furnizeaza abia intre 71-80 calorii. Daca, 100 g ciocolata ne
dau in jur de 500-600 calorii, o cantitate identica de dulce natural,
reprezentat de struguri, ne dau abia in jur de 90-100 calorii.
-Sucurile de fructe si legume o constituie ateromatoza si dislipidemiile,
caracterizate dupa cum am mai precizat prin cresterea grasimilor din singe
ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali,
fapt ce favorizeaza aparitia ruginii biologice care este ateromul si care
duce la strimtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceasta realitate.
Prin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca
si a colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia si, in plus,
vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila in intestin, impidicind
astfel reabsorbtia sa.
-Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind
bine tolerate.
-Sucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite,
pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia
fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.
-Sucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din singe si din
bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub
frma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume dezintegreaza
acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe
baza de urati.
-In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si
in acelea cu retentie de substante azotate in singe (uree si acid uric),
aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.
-Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza
favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata vitaminele si zaharurile
naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii,
crescindu-i astfel puterea de contractie.
-Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de vitamina
C ale organismului.
-Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, rspectiv in vitamina
C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive,
motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina.
Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii
speciale in anemii si convalescenta.
-Sucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de vitamina
C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate antimicrobiana, ca si de
saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana,
ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.
-Sucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv
pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei
sau insuficientei de vitamina A din organism.
-Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele
cronice, mai ales insotite de constipatie, exercitind efecte benefice
asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a
canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei.
Acest articol a aparut in revista Leacuri si terapii