PAPALAU
Physalis alkekengi Fam. Solanacee.
Denumiri populare: babuschi, basicuta de roseata, besica, boborea, bubuclie,
buruiana de buba, cereasa ovreiului, cereasa besicata, curcubatica,
dalac, fusei salbatec, gherghinar, gogoase, iarba bubei, maselare, papala,
pulpe de padure, puturoasa.
Compozitie chimica:
fructele contin acid citric, substante amare (fisolina), contine alcaloizi,
mucilagii, zaharuri, substante minerale, gust putin agreabil acru-amarui.
Fructele se culeg la maturitate sunt comestibile atat crude cat si uscate.
Se folosesc la prepararea dulceturilor, marmeladei, bomboanelor, contin
zaharoza, acizi si o mare cantitate de vitamina C. Planta mai are clorofila,
vitamine, etc.
Atentie! Planta in intregime este toxica in afara frunzelor. Se afla
multa solanina. Se poate interveni cu carbune vegetal in cazurile de
intoxicatie.
In traditia populara: decoctul fructelor se bea si se faceau spalaturi
pe cap si corp in cazurile de eriteme, pelagra, etc. Cu decoctul partilor
aeriene se spalau eruptiile si eczemele noilor nascuti. Boabele rosii,
plamadite in vin, erau utilizate intern contra ascitei. Se mai folosea
contra durerilor de masele si urechi. Fructele plantei se intrebuintau
ca infuzie in tratamentul furunculozei.
Actiune farmaceutica: contra reumatismului, decongestiva, diuretica,
febrifuga, laxativa. Se foloseste doar extern pentru ca intern ar putea
produce intoxicatii.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse inclusiv cele
reumatice, furunculoze sau diferite afectiuni ale pielii, intern se
va lua cu precautie in litiaze, guta, reumatism.
Cantitatea maxima este de 250 ml infuzie impartita in cursul zilei luata
cu inghitituri mici.
Preparare:
-Din 2 lingurite de planta se va face un ceai. Se pun in 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se aplica
extern sub forma de comprese sau cataplasme.
|
