Menta

Denumire stiintifica: Mentha piperita,Mentha spicata Menta de gradina.
Mentha hortensia, Mentha crispa. Fam. Labiatae.

Denumiri populare: borostina, camfor, diana, ferent, ghiazma, giazma broastei, giugiuma, gninta, iarba-neagra, iasma, minta brosteasca, minta de camfor, minta de chicusuri, minta moldoveneasca, minta de picusuri, minta rece, ninta, ninta brosteasca, ninta de picusuri.

In traditia populara: in bolile de stomac se lua plamadita band rachiu. Cu decoctul se faceau spalaturi contra bubelor si durerilor de cap, iar plantele fierte se puneau in legaturi. Ceaiul se da copiilor contra colicilor, iar daca aveau dureri mari, se punea pe pantece o cataplasma calda din frunze de izma, leustean.
Pentru dureri de dinti, se tinea in gura radacina pisata cu rachiu. Pentru “ciumurleala” cu greata, se frecau pe corp cu izma pisata, cu otet, punand-o apoi si la inima. Cu trandafir se folosea contra diareei.

Cei bolnavi de “orbalt” se ungeau cu miere si presarau praf de menta uscata. Ceaiul se mai lua contra tusei, naduseli, raguseli si contra durerilor de piept, precum si pentru a usura nasterile. Contra durerilor de inima se lua ceai rece. Se mai folosea la insomnii, pentru linistirea organismului surescitat, nervos, etc.

Compozitie chimica:
frunzele si toate partile plantei contin ulei eteric, lipide, acizi oleanolic, ursolic, melisie, sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, acizi fenolici: cafeic, crargenic, ferulic, cumaric, lobiatenic. Taninuri, flavonoide: hesperitina, hesperitina. Glucide: ramnoza, galactoza, glucoza, fructoza, zaharoza, rafinoza, stachinoza, verbascoza. Carotenoide: radovantina, eripoxantina, violoxantina, carotina. Enzime: catalaza, peroxidaza, polifenol, oxidaza, etc. Vitaminele: C, D2, tocoferoli, acid nicotinic, saruri minerale cu elementele: potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu, fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden. Uleiul eteric este format din mentol 52,6-63,2%, mentona, mentofuran, hidrocarburi terpenice (pinen, terpine, felandrone, limonen, camfor, fenchen, terpinollum, sahinea, cimen, mircen, cadinen, etc. Florile contin mai mult ulei eteric decat frunzele. Radacinile sunt lipsite de ulei eteric.

Actiune farmaceutica:
antiseptic, bacteriostatic, astringent, sedativ, combaterea transpiratiei, calmeaza durerile, antidiareic, normalizeaza tranzitul intestinal, calmeaza nevrozele, carminativ, sudorific, antispasmodic, deodorant si cicatrizant extern, de asemenea ajuta la mancarimile pielii pe care le inlatura.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, aerofagie, afectiuni renale, ameteli, atonie stomacala, astenie fizica si nervoasa, balonari, boli de ficat, cardiopatie ischemica, colecistite, colici intestinale, crampe, diaree, dischinezie biliara, dureri abdominale, dureri de cap, dureri reumatice, edeme de gamba, enterocolite, flatulenta, gastrita, greata, guturai, halena, hepatita, indigestie, infectii gastro-intestinale, intoxicatii, intepaturi de albine, lichen, mamopatii premenstruale, nervozitate, prurigo, psoriazis, raguseala, sani durerosi, scabie, spasme abdominale, toxiinfectii alimentare, tuse, urticarie, varsaturi.

Preparare:
-Frunze maruntite- o lingurita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se pot folosi 3 astfel de ceaiuri pe zi.
-Frunze maruntite 20 g se vor pune in 250 ml otet de mere. Se vor lasa timp de 8 zile timp in care se vor agita de mai multe ori pe zi. Dupa aceasta perioada se strecoara. Se va folosi in cazul mancarimilor de piele, al bataturilor, etc.
-Tinctura din 50 g planta maruntita peste care se va pune 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Se va strecura apoi, se pune in sticlute de capacitate mai mica si se poate folosi intern cate 10 picaturi pana la o lingurita diluata cu putina apa.