Pentru amatorii care doresc sã-si însuseascã aceastã scriere, ofer un ciclu de 12 lectii, cu ajutorul cãrora sã vã initiati în scrierea prescurtatã.

Încã din timpurile cele mai îndepãrtate, oamenii au simtit nevoia ca, evenimentele petrecute în viata lor, sã fie consemnate pentru a fi transmise mai târziu urmasilor.

La început au folosit anumite semne conventionale, simpliste, dar, cu timpul, acestea s-au perfectionat, cãpãtând o largã extindere. Aceastã scriere se numea "ideograficã", nume sub care pot fi exprimate cele douã sisteme de scriere, folosindu-se alfabetul propriu-zis, adicã scrierea "foneticã", descompunând cuvintele în sunete si dând pentru fiecare sunet un semn special.

De remarcat este faptul cã si în zilele noastre mai sunt popoare care scriu ideografic. De pildã chinezii si alte popoare asiatice, au câte un semn conventional pentru fiecare ideie. Oricât ar pãrea de ciudat, aceastã scriere are avantajele ei, cãci scrierea ideograficã are un scris international, care poate fi citit în mai multe limbi.

În matematicã se folosesc astfel de semne, pentru a arãta diferite operatii numerice, cum ar fi: semnul (+), pentru adunare; semnul (-), pentru scãdere; semnul (: sau /), pentru împãrtire; semnul (* sau x), pentru înmultire. De asemenea se folosesc simbolurile 1,2,3,4,5,6,7,8,9,0, care, în fond, reprezintã conventional idei. Aceste simboluri pot fi citite în orice limbã.
Alfabetele obisnuite au defectul de a fi prea încete. De aceea, de multã vreme, oamenii au cãutat sã simplifice scrierea.

Primul sistem de scriere prescurtatã cunoscut în istorie este acel al notelor "TIRANIENE", denumite astfel dupã numele lui Tiro, un sclav eliberat de Cicero, cãruia i se atribuie paternitatea scrierii. Sistemul notelor tiraniene, constã în abrevieri conventionale, în foarte mare mãsurã grefate pe alfabetul latin. Ca exemple pot arãta urmãtoarele: No. (pentru numãr), P.S. (post scriptum), care reprezintã nasterea notelor tiraniene.

Stenografia propriu-zisã începe abia în momentul în care se creazã un alfabet de sine stãtãtor, cu scopul de a rezolva rational problema scrisului. O multime de sisteme de stenografie apar continuu în diferite tãri, oamenii încercând sã rezolve problema în diferite moduri.

Unele stenografii sunt geometrice, adicã folosesc cercul ca element de bazã si fragmente din acesta, altele, denumite "cursive" sau "grafice", îsi întemeiazã alfabetul pe elemente ale scrisului obisnuit. Unele stenografii noteazã atât consoanele cât si vocalele, în timp ce altele noteazã numai consoanele.

Primul adevãrat sistem de stenografie a apãrut în veacul XVIII, urmând si alte încercãri, mai putin reusite, cum a fost sistemul lui Timathy Briot, în anul 1558, a lui Iohn Willis, publicat în anul 1602 sub denumirea de "arta stenografiei", creind astfel odatã cu noua scriere prescurtatã si semnele ei.

Din sistemele stenografice care s-au rãspândit dincolo de granitele tãrilor de origine si care au creat adevãrate curente stenografice, notez pe cele mai cunoscute si la noi: Taylor-1786, Gobels Berger-1834. La noi în 1848, cu strãdania lui C.A. Rosetti si a prietenului acestuia, Enric Winterholder, se scria prima carte româneascã de stenografie, care a fost scoasã de sub tipar în 1861 de Elie Bosianu. Dupã aceastã datã au mai apãrut lucrãri în 1864 - Dimitrie Racucin, în 1872 - Eugenia Suceveanu si în 1898 - Henri Stahl.

  In continuare este prezentat cuprinsul cartii "Curs de stenografie ".

       LECTIA I DE STENOGRAFIE

• ALFABETUL
• CUVINTE SIMPLE (monosemne)
  LECTIA a II-a DE STENOGRAFIE
• LEGAREA SEMNELOR
• ABREVIERI
  LECTIA a III-a DE STENOGRAFIE
• VOCALELE
• ABREVIERI
  LECTIA a IV-a DE STENOGRAFIE
• DIFTONGII
• ABREVIERI
  LECTIA a V-a DE STENOGRAFIE
• SCRIEREA LITERELOR S si M
  LECTIA a VI-a DE STENOGRAFIE
• GRUPURILE SK - MK; STR - ST

       LECTIA a VII-a DE STENOGRAFIE

• GRUPURILE KR (GR), TR si RK
  LECTIA a VIII-a DE STENOGRAFIE
• PREFIXELE
  LECTIA a IX-a DE STENOGRAFIE
• SUFIXELE
  LECTIA a X-a DE STENOGRAFIE
• SUFIXELE partea a II-a LECTIA a XI-a DE STENOGRAFIE
• CIFRELE
• ABREVIERI DE LOGICA SI OCAZIONALE
  LECTIA a XII-a DE STENOGRAFIE
• RECAPITULARE GENERALA
• LECTIE DE INTERCALARE IN SCRISUL OBISNUIT, CU SEMNE SIMPLE DE STENOGRAFIE