Plantele medicinale au constituit una din cele mai importante preocupari ale omului de la inceputul existentei sale.
In cautarea celor necesare traiului, omul a observat ca anumite plante puse pe rani, alinau durerea, favorizand cicatrizarea acestora, iar altele consumate, vindecau unele boli.
Istoria plantelor medicinale arata ca in China, reventul (rabarbura) Rheune palmatum L. se intrebuinta cu 5000 de ani in urma ca purgativ, fara sa se cunoasca principiile sale active (oxometilantrachinone) care-i dau actiunea purgativa, iar Ephedra (circel, slabanog) in tratamentul astmei desi principiul sau activ, efedrina, a fost descoperit mult mai tarziu, in anul 1887 (Magai).
De asemenea, egiptenii cunosteau si intrebuintau ricinul, pelinul, sofranul etc, iar grecii si romanii au dezvoltat mult cunostintele asupra plantelor medicinale, cunostinte ce au dominat tot evul mediu.
Dupa descoperirea Americii, s-a constat ca populatia bastinasa cunostea unele efecte medicinale ale ardeiului, semintelor de cacao si frunzelor de coca.
In Africa populatia bastinasa intrebuinta, din cele mai vechi timpuri, semintele de cola, ca stimulent (in oboseala si surmenaj), efect datorat cofinei ce se gaseste in aceste seminte si care a fost izolata in laborator de-abia in anul 1820.

CUPRINS

Anghinaria: Cynara Scolynmis.L. - anghina, angina

Brusturele dulce: Petasites officinalis - broscolan, brustur, buedea ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica, cucuruz rosu, floarea ciumei, sudoarea-laptelui, iarba-palarie

Catina alba: Hippophae rhamnoidas - catina cenisie, catina de rau

Cicoarea: Chihorium intybus - cicoara, cicoare de c/acircsmp, andiva, cicoare de vara, cicoare amara, cicorie amara, cocita, dorulet, dudau, floarea secarei, incingatoare, mestica, scai voinicesc, scaluset de casa, sporis

Cimbrisorul: Thymus serpillum - balsama, buruiana de balsam, cimbrisor de camp, cimbrisor salbatic, cimbru pasaresc, cimbru tirlit, cimbrul ciobanului, iarba-cucului, lamaita, pimou, sarpunel, schinduf, simbru, sumuduc, serpunel, tamaita, timian, timisor, timbrisoare

Coada soricelului: Achillea mellifolium - alunele, bradatel, ciuresica, crestatea, crivalnic, garva, iarba oilor, iarba stranutatoare, prisnel, rotatele-albe, sorocina, coada hirtului, cricalic, sorecie

Dudul: Morus - agud, fragar, cirici, iagod, mura, sorcoji

Feriga dulce: Polypodium Vulgare - buruiana dulce, ferecei, feriga dulce, feresea, feriga, feriguta, feristei, iarba dulce de munte, iarba dulce de padure, iarba-sarpelui, lemn dulce, navalnic, radacina dulce de munte, spasul dracului

Fragul: Fragaris vesca - agrange, buruiana de fragi, capsuni, fragi de padure, fraguta salbatica, fronza, varagute

Galbenele: Calendula officinalis - boance, calce, calinica, caldarusa, cilimica, coconite, craite, fetisca, filimica, floare galbena, flori osenesti, galbenare, galbenele, hilimica, nacotele, ochi galbeni, ruginele, rujulita, rosioara, rusculite, salomie, salunii, sinilii, stancuta, tataiasi, vazdoage

Hameiul: Humulus lupulus - amei, cumulau, curpan, hamei salbatic, himei, himel, maiuga, maluga, mei, muluga, peste padure, tofolean, tolefan, vana de hamei, vita de hamei

Ienupar: Juniperus communis - anaperi, archis, boaba de brad, bradisor, bradul-ciumei, brazii pitici, butimoaca, ceatina, ceten, cetina, feniar, finier, finior, ineper, jreapan, jneap, sinap, turtal, turtel, zelevat, zelet, zolovat

Lacramioara: Convallaria majalis - cercelus, clopotele, clopotei, coada-cocosului, curpina de padure, dumbravioara, floarea turcului, flori domnesti, geogite, iarba lui Sfantu Gheorghe, iarba margaritarului, lacramita, lilion bun, margarit, margaritare, margea, paharute, suflete, umbravioara

Leurda: Allium ursinum - ai-ciorasc, ai-de-padure, ai-salbatic, aiuti, aliu, aliu de iunie, leoarda, leorda

Macesul: Rosa Canina - cocadar, calcaderiu, cecadar, cascadin, ciucuri de maracine, maracinele cioarei, macies, maracinele cotofanei, rasura, rug de maces, rug salbatic, rugul-vacii, ruja, rujita, scoabe, scochin, scorus nemtesc, sipica, suies, trandafir, trandafir de camp, trandafir salbatic, tufa de rug, zgorghin

Menta: Mentha piperita - borsnita, broastil, camfor, diana, ferent, ghiatma, giazma, giugiuma, ghinta, iarba neagra, iasma, izma de gradina, izma proasta, izma de les, menta, minta, minta de chicusuri, minta moldoveneasca, menta neagra, menta de gradina, menta calului, menta de campuri, menta salbatica, nina de camfor, nina de chicatura, ninca de picusuri, ninta rece, vaestnita

Musetelul: Chamomilla recutita - mamorita, marariul cainelui, matricea, moruna, mositel, musatea, musetel de camp, ochiul boului, poala Sfantei Marii, roman, romanita, romasca, romanit

Nalba mare: Althaea officinalis - nalba alba, nalba buna, nalba de camp, nalba de lunca, nalba de padure, ruja

Nemtisor de camp: Consolida regalis - albastrioare, buruiana de facut copii, ciocanasi, ciocul-berzei, ciocul-ciocarliei, cizma-cucului, carligei, clontul-nagatului, clontul-cocostarcului, coada-randunicii, cornul-plugului, creasta-cocosului, cununioare, doselnica-mica, floare domneasca, gheata catanei, galceava, marariul campului, pintenasi, somnoroasa, surguci, toponinnnisi, tatnici, tataneasa, toporasi de camp

Stejarul: Quercus robur - brumat, cretar, gorun, gorin, goron, gradin, gradun, gurun, jip, stejar, stejar alb, stinjer, slodun, trajor, tufan

Daca
Te-ai saturat sa mergi la doctor si vrei sa incerci o cura sau dieta naturista. . .
Cauti o reteta, un remediu sau un tratament naturist. . .
Te intereseaza avantajele terapiilor naturiste (apiterapie, argiloterapie, balneoterapie, reflexoterapie, etc.) . . .
Vrei sa afli mai multe amanunte despre proprietatile terapeutice ale legumelor, fructelor, cerealelor si plantelor medicinale . . .

Comanda acum CD-ul "Medicina naturista" si vei gasi:

 Cuprinsul CD-ului "Medicina naturista" este disponibil online
Pentru a vedea o scurta descriere a fiecarei carti, precum si cuprinsul acesteia, da un click pe legaturile respective.
Aici, gasesti mai multe informatii despre acest CD.

Anghinaria
Cynara Scolynmis.L. - anghina, angina
Denumirea plantei:
Anghinarie (Cynara Scolynmis.L.)
Familia:
Asteracee
Denumiri populare:
anghina, angina
Ecologia si raspandirea:
creste in toate zonele, mai des intalnita in sudul tarii, la poalele padurilor.
Perioada de vegetatie:
&icrc;nfloreste din luna mai, sfarsitul lunii si pana la sfarsitul lunii septembrie.
Perioada si organul de recoltare:
Se recolteaza intreaga planta, mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea de aproximativ 30-35 cm. Perioada de recoltare e din luna iunie pana in septembrie.
Bolile in care poate fi utilizata:
Are un spectru extrem de vast de actiune, se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefrite cronice, varsaturi, enterite, fermentatii intestinale, hemoroizi, angicolite, colestite, constipatii, hipertensiune, hipercolesterolemie.
Eficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina, oxidanti, polifenoli, flavone, insulina, saruri de potasiu si magneziu. Aceste substante au o actiune de excitare a secretiei biliare, ajuta la scaderea zaharului in sange, regenereaza celulele hepatice, e un bun colagog, se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare.
Retete:
Infuzie:
2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 300 ml apa clocotita, se bea in inghitituri rare cate o cana inainte cu jumatate de ora, inainte de principalele mese.

Brusturele dulce
Petasites officinalis - broscolan, brustur, buedea ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica, cucuruz rosu, floarea ciumei, sudoarea-laptelui, iarba-palarie
Denumirea plantei:
Brusturele (Petasites officinalis)
Familia:
Asteracee
Denumiri populare:
broscolan, brustur, buedea ciumei, captalan, clococean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica, cucuruz rosu, floarea ciumei, sudoarea-laptelui, iarba-palarie
Ecologie si raspindare:
poate fi intalnit pe intreg teritoriul tarii, mai des creste pe malurile raurilor si paraelor, in locuri umede, in santuri si liziere. Mai poate fi vazut in apropierea gunoistilor de balegar, in jurul izvoarelor, uneori in zone de campie.
Perioada de vegetatie:
creste de la inceputul lunii martie pana la sfarsitul lunii octombrie
Perioada si organul de recoltare:
pe intreaga perioada de vegetatie se recolteaza radacinile, efectul lor maxim se atinge daca sau recoltat inainte de perioada de inflorire. Frunzele se utilizeaza la comprese.
Boli in care se utilizeaza:
Ceaiurile se utilizeaza in caz de febra, insuficienta respiratorie, artrita, epilepsie, astm.
Comprese se folosesc in caz de luxatii, entoarse, picioare ranite de mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, canceroase, plagi usturatoare.
Retete:
Ceaiul
o lingura rasa de radacini de brusture se pune peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa, se incalzeste dimineata si se strecoara.
Comprese
frunzele proaspete sunt spalate, zdrobite si aplicate sub forma de comprese, care se inoiesc zilnic.

Catina alba
Hippophae rhamnoidas - catina cenisie, catina de rau
Denumirea plantei:
Catina-alba (Hippophae rhamnoidas)
Familia:
Elaeagnaceae
Denumiri populare:
catina cenisie, catina de rau.
Ecologie si raspindare:
Arbusti spinosi ce cresc in palcuri sau tufarisuri pe malurile raurilor, in regiunile mlastinoase pe nisipuri si pietriauri, mai ales pe formatiuni geologice salinifere.
Perioada si organul de recoltare:
se recolteaza fructele catinei in decursul lunilor august-septembrie. Se recomanda a fi recoltate pana la lasarea primului ger, dupa care continutul in vitamina C scade brusc.
Boli in care se utilizeaza:
Uz intern: hepatita epidemica, hepatita cronica, urticarie, nevroze, alcoolism, guta, reumatism, ciroza hepatica, ateroscleroza, anemie.
Uz extern: la arsuri, degeraturi, radiatii.
Retete:
Infuzie
2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml apa clocotita; se lasa vasul acoperit 30 de minute; se bea fractionat in cursul unei zile (o bautura placuta si racorotoare se obtine din 750 g fructe cu 6 l apa si 1 kg zahar - dupa racire se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros)